Cinci confederații cer retragerea proiectului legii salarizării
Cinci confederații sindicale cer retragerea proiectului legii salarizării și reluarea lui de la zero, invocând inechități, sporuri plafonate și riscuri pentru bugetari.
UPDATE 24.08.2026 09:11 — Meridian reclamă diferențe de salarizare între centru și teritoriu
UPDATE Potrivit News.ro și Agerpres, Sindicatul Național Meridian susține că noua formă a proiectului ar afecta direct veniturile angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală Română. Organizația afirmă că introducerea unor niveluri diferite de salarizare pentru structurile teritoriale ar face ca personalul din teritoriu să fie plătit mai puțin decât cel din aparatul central.
Potrivit acelorași surse, Meridian mai contestă mecanismul de evaluare și recompensare prevăzut în proiect, arătând că veniturile nu ar trebui să depindă de criterii interpretabile sau de decizii discreționare. Sindicatul cere reluarea dialogului cu organizațiile sindicale și spune că legea nu trebuie să creeze noi discriminări.
UPDATE 22.08.2026 13:11 — Guvernul demis negociază reforma salarizării
UPDATE Potrivit News.ro și Digi24, sindicatele contestă și faptul că proiectul este negociat de un Guvern demis, fără puteri depline, pe care îl consideră lipsit de legitimitatea necesară pentru o reformă cu efecte pe termen lung. În același timp, sursele citate arată că documentul ar urma să fie discutat în continuare în această formulă.
Tot potrivit News.ro și Agerpres, confederațiile sindicale spun că proiectul ar afecta peste 1.000.000 de salariați din sectorul public și cer ca reforma să fie reluată de la zero, de un executiv cu mandat deplin.
Cinci confederații sindicale naționale, între care CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, CNS Meridian și BNS, au cerut retragerea imediată a proiectului Legii salarizării și reluarea procesului de elaborare de la zero. Potrivit G4Media, poziția a fost transmisă printr-un comunicat comun, iar Mediafax consemnează că sindicaliștii resping actuala formă a documentului.
Potrivit celor două surse, confederațiile susțin că proiectul ar crea inechități, discriminări și tensiuni sociale în sectorul public. G4Media notează că liderii sindicali au spus că forma actuală ar afecta peste un milion de angajați din sectorul public, în timp ce Mediafax redă aceeași critică în termeni generali, fără a relua această estimare numerică.
În comunicatul citat de G4Media și Mediafax, una dintre obiecțiile principale vizează reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele au cerut ca reperul să fie ancorat de salariul minim pe economie și actualizat anual în funcție de inflație și productivitatea muncii, potrivit Mediafax. G4Media consemnează, la rândul său, că această diminuare este criticată ca punct de plecare pentru întregul sistem de salarizare.
O altă critică privește plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor salariale. Mediafax arată că măsura ar putea anula drepturi salariale recunoscute de lege, iar G4Media precizează că sindicatele resping plafonarea mecanică, invocând riscuri pentru sectoare precum sănătatea și asistența socială. Cele două surse mai notează că organizațiile sindicale contestă și modul de elaborare, pe motiv că dialogul social ar fi fost formal și insuficient.
În planul mizei financiare, G4Media scrie că legea salarizării este un jalon în PNRR și că neadoptarea ei ar putea costa România peste 700 de milioane de euro. Sursele nu precizează dacă proiectul a fost deja transmis în Parlament sau se află încă în consultare, însă cererea sindicatelor rămâne clară: retragerea actualului proiect și reluarea discuțiilor de la zero.
Contextul este unul mai amplu. Pe 20 iulie 2026, patru confederații sindicale i-au cerut președintelui Nicușor Dan să nu susțină proiectul și să accepte o întâlnire pe această temă. Pe 23 iulie 2026, Cartel ALFA, Frăția, CSDR, Meridian și BNS au cerut partidelor parlamentare să oprească orice demers privind noul proiect al legii salarizării. Iar pe 20 august 2026, cele trei federații sindicale din educație au cerut partidelor să țină cont de grilele salariale convenite după greva generală din 2023.
Pentru instituțiile publice din județe, inclusiv școli, spitale și administrație, dezbaterea rămâne relevantă prin efectele pe care le poate avea viitoarea formă a legii asupra cadrului de salarizare din sectorul public. Deocamdată, însă, poziția sindicatelor și reacțiile consemnate de presă indică doar o dispută deschisă asupra proiectului, nu o decizie finală.