Toni Neacșu avertizează asupra riscului de haos juridic

Toni Neacșu avertizează, potrivit Gândul, că ignorarea hotărârilor suspendate ale Guvernului demis condus de Ilie Bolojan poate duce la „incertitudine și haos juridic și administrativ”.

În materialul publicat la 21 august 2026, Gândul consemnează că Curtea de Apel București a suspendat 11 hotărâri de Guvern la solicitarea PSD, iar una dintre explicațiile invocate în instanță a vizat situația celor șase miniștri interimari.

Potrivit aceleiași surse, Toni Neacșu susține că mandatul lor de maximum 45 de zile a expirat la 10 iunie 2026. Această afirmație apare în articol ca argument al avocatului și nu ca verificare independentă a redacției.

În același context, Gândul relatează că fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii a scris pe Facebook că problema nu s-ar limita la cele 11 hotărâri suspendate, ci ar putea afecta peste 200 de acte normative adoptate după 10 iunie 2026. Și această cifră este prezentată ca estimare a lui Toni Neacșu.

Materialul amintește că, la 14 iulie 2026, Neacșu avertiza că menținerea Guvernului demis în administrare după expirarea termenului constituțional de 45 de zile putea duce la sesizarea Curții Constituționale și la riscuri pentru finanțările din PNRR. La 30 iulie 2026, Curtea de Apel București suspendase prima hotărâre de Guvern considerată nelegală, iar alte cinci erau încă în judecată pentru suspendare.

Gândul mai arată că, pe 20 august 2026, Toni Neacșu susținea că Executivul demis adoptă hotărâri care pot fi anulate în instanță. În relatarea de acum, el insistă că lipsa unei clarificări juridice poate produce incertitudine administrativă, în timp ce instanța a reținut, potrivit sursei, că simpla aparență de nelegalitate este suficientă pentru suspendarea unui act administrativ normativ.

În forma prezentată de Gândul, discuția rămâne una administrativă și constituțională, legată de efectele unor hotărâri adoptate în perioada de interimat. Articolul nu indică o listă completă a actelor vizate, ci doar estimarea avocatului că impactul ar putea depăși 200 de acte normative.

În plan practic, cazul arată cum o dispută privind interimatul guvernamental și validitatea unor hotărâri poate continua să producă efecte juridice în lanț, fără ca sursa să detalieze toate consecințele concrete asupra instituțiilor sau serviciilor publice.