Sindicaliștii din casele de pensii contestă proiectul salarizării

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii contestă forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și avertizează că poate recurge la forme de protest, inclusiv blocarea activității, dacă prevederile care afectează veniturile angajaților din casele de pensii nu sunt modificate, potrivit G4Media, Digi24 și Știrile ProTV.

Federația, afiliată la Blocul Național Sindical, susține că analiza comparativă asupra proiectului din 20 august 2026 arată o diminuare a valorii de referință de la 4.100 lei la 4.000 lei, față de varianta din 16 iulie, conform G4Media, Digi24 și Știrile ProTV. Organizația spune că o nouă lege a salarizării nu ar trebui să pornească de la reducerea bazei de calcul, ci de la menținerea puterii de cumpărare.

Potrivit G4Media, pentru funcția de consilier superior, diferența dintre Casa Națională de Pensii Publice și casele teritoriale ajunge la 2.600 lei brut lunar, raportat la valoarea de referință de 4.000 lei. Digi24 și Știrile ProTV notează că, odată cu treptele „superior 2”, „superior 3” și „superior 4”, ecartul crește progresiv, până la aproximativ 3.388 lei brut lunar la ultima treaptă.

În analiza sindicală, diferențele nu se opresc la această funcție. G4Media și Digi24 arată că, pentru personalul contractual, organizația indică decalaje de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate. Federația susține că aceleași atribuții, aceleași sisteme informatice și aceleași proceduri nu justifică, prin ele însele, diferențe salariale atât de mari.

Știrile ProTV consemnează că sindicaliștii iau în calcul blocarea activității dacă proiectul rămâne în forma actuală. Digi24 citează și avertismentul privind o posibilă stagnare a salariilor timp de cinci ani, în condițiile în care diferența tranzitorie ar putea fi absorbită de viitoarele majorări nominale fără creșteri salariale efective.

Contextul disputei este mai vechi. Pe 20 iulie 2026, Federația avertiza deja că proiectul nu elimină diferențele dintre angajații CNPP și cei din teritoriu, iar pe 23 iulie cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național s-au retras din consultările privind proiectul Legii salarizării și au cerut reluarea reformei după învestirea unui guvern cu puteri constituționale, potrivit informațiilor din brief.

În lipsa unei poziții publice a Casei Naționale de Pensii Publice sau a autorităților guvernamentale în materialele citate, conflictul rămâne unul strict sindical, legat de forma proiectului și de efectele estimate asupra veniturilor din sistemul public de pensii. Pentru angajații din teritoriu, miza este menținerea unui cadru de salarizare care să nu adâncească diferențele față de nivelul central.