AEP propune 100 de fondatori pentru un partid și noi reguli
AEP a prezentat un proiect care ridică pragul de fondatori la 100 și mută înregistrarea partidelor de la instanță la autoritate.
UPDATE 28.08.2026 07:12 — AEP continuă consultările cu partidele neparlamentare
UPDATE Potrivit AEP, consultările pe proiectul legii partidelor politice continuă cu formațiunile neparlamentare, care au fost invitate la o întâlnire pe 2 septembrie, de la ora 10:00, la sediul instituției. Reprezentanții partidelor vor putea transmite observații, propuneri și puncte de vedere privind proiectul, a precizat Autoritatea Electorală Permanentă.
Separat, Adrian Țuțuianu a spus, potrivit PS News, că în România există 276 de partide, în timp ce în Parlament sunt sub 10 formațiuni. Tot potrivit News.ro, președintele AEP s-a întâlnit joi cu reprezentanții partidelor parlamentare și ai grupurilor parlamentare, în cadrul unei noi runde de discuții despre proiect.
UPDATE 25.08.2026 05:11 — AEP publică proiectul complet al noii legi a partidelor
UPDATE Potrivit News.ro și Știrile ProTV, AEP a publicat forma integrală a proiectului care ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003. Documentul are 77 de articole, structurate în nouă capitole, și reglementează întregul parcurs al unui partid, de la constituire până la dizolvare și radiere.
Potrivit acelorași surse, observațiile pot fi transmise până la 20 septembrie, iar legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027.
UPDATE 23.08.2026 15:11 — AEP a publicat proiectul în consultare publică
UPDATE Proiectul AEP a fost publicat vineri în consultare publică, potrivit News.ro și G4Media, iar Adrian Țuțuianu a spus că documentul a fost elaborat ținând cont de decizii ale Curții Constituționale și ale instanțelor. Potrivit AEP, formațiunile interesate pot transmite propuneri în perioada de consultare, iar instituția a anunțat și o nouă rundă de discuții cu partidele parlamentare.
Tot potrivit News.ro și G4Media, AEP estimează că, după aceste etape, proiectul ar putea fi transmis mai departe de la 1 septembrie, fie unui Guvern cu puteri depline, fie unor grupuri parlamentare care doresc să îl preia ca inițiativă legislativă.
Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat vineri, la București, un proiect de modificare a legislației partidelor politice care schimbă condițiile de înființare și procedura de înregistrare, potrivit Mediafax și Gândul.
Potrivit Mediafax, președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a spus că propunerea instituției este ca un partid politic să poată fi înființat cu minimum 100 de membri cetățeni români cu drepturi electorale și cu reprezentarea ambelor sexe. În prezent, legea permite constituirea unui partid cu trei membri, iar Mediafax notează că vechea condiție de 25.000 de fondatori a fost declarată neconstituțională.
Gândul consemnează aceeași schimbare de prag și arată că AEP consideră actualul nivel prea redus. Tot Gândul scrie că Țuțuianu a invocat existența unor formațiuni înființate de membri ai aceleiași familii și a spus că proiectul se inspiră și din legislația altor state europene. Mediafax precizează că instituția a analizat exemple din Croația, Grecia, Letonia, Slovenia, Bulgaria, Estonia și Lituania.
O altă modificare importantă privește înregistrarea partidelor. Mediafax relatează că procedura ar urma să fie mutată de la Tribunalul București la AEP, printr-un mecanism administrativ-jurisdicțional, iar decizia autorității ar putea fi contestată la Curtea de Apel București. Gândul confirmă că cererea ar urma să fie analizată de completuri desemnate aleatoriu în cadrul AEP și că accesul la justiție ar fi păstrat.
Gândul mai arată că proiectul include reguli noi privind conducerea formațiunilor: mandatele structurilor principale ar urma să fie limitate la cel mult patru ani, iar interimatele nu ar putea depăși șase luni. Tot sursa menționează că adunările generale ar putea fi organizate online, că alegerile pentru funcțiile de conducere ar urma să se facă prin vot secret și că excluderea membrilor ar trebui să urmeze reguli mai clare, cu informare, drept la apărare, motivare și apel intern.
În plus, Gândul notează că noile reguli ar cere ca denumirile și semnele electorale să fie distincte și să nu creeze confuzie cu instituțiile statului. Sursa mai spune că ar fi interzise denumiri care folosesc termeni precum „poliție”, „jandarmerie”, „autoritate” sau „inspectorat”, iar partidele ar putea înființa și fundații politice.
Pe 17 iulie 2026, Comisia Europeană a criticat România pentru lipsa transparenței în finanțarea partidelor și pentru blocajul unui proiect de lege AEP din 2023, iar pe 28 iulie 2026 Adrian Țuțuianu s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor partide pentru discutarea pachetului de reformă, potrivit contextului transmis în brief. Proiectul prezentat acum intră în dezbaterea publică, fără ca sursele să indice o etapă legislativă finală.