Instanțele ar putea cere opinia ÎCCJ în litigiile salariale publice

Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de Guvernul României, prevede că instanțele ar putea cere Înaltei Curți de Casație și Justiție o rezolvare de principiu înainte de a decide în cauze privind stabilirea sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, potrivit Profit.ro.

Concret, Profit.ro relatează că mecanismul ar urma să fie folosit atunci când completul de judecată din primă instanță sau din apel verifică dacă asupra unei chestiuni de drept nu s-a pronunțat deja ÎCCJ și dacă aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare. Într-o asemenea situație, instanța ar solicita Înaltei Curți să dea o hotărâre prin care să ofere o rezolvare de principiu.

Publicația notează că prevederea nu se limitează la procesele privind plata salariilor, ci acoperă și cauze legate de emiterea sau anularea actelor administrative, precum și raporturile de muncă și de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice. Potrivit aceleiași surse, dispoziția s-ar aplica indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților sau de instanța competentă să le soluționeze.

În paralel, Profit.ro amintește că Guvernul a sesizat anterior Curtea Constituțională a României într-un posibil conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Executiv, legat de obligarea Guvernului la plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026. În aceeași intervenție, premierul Ilie Bolojan a spus că doar pentru magistrați ar fi de achitat 4,8 miliarde de lei.

Tot potrivit Profit.ro, la această sumă s-ar adăuga aproximativ 3 miliarde de lei în penalități și cheltuieli. Guvernul a susținut, în același context, că puterea judecătorească nu are competența tehnică și nici legitimitatea de a stabili modul în care sunt distribuiți banii publici din bugetul general consolidat.

Contextul proiectului vine după ce, pe 27 iulie 2026, ÎCCJ a cerut Parlamentului să respecte Constituția în procedura de adoptare a legii salarizării și a anunțat că va sesiza CCR dacă deficiențele nu sunt corectate. Pe 7 august 2026, premierul a afirmat că legea era pregătită pentru depunere în Parlament, dar că mai era nevoie de consens politic pentru adoptare.

Ulterior, pe 19 august 2026, Ilie Bolojan a spus că proiectul a primit observații de la experții Comisiei Europene și că urmau noi discuții la Cotroceni. În acest cadru, prevederea privind sesizarea ÎCCJ apare ca o piesă suplimentară într-un dosar legislativ cu miză mare pentru litigiile salariale din sectorul public și pentru presiunea asupra bugetului de stat.