Guvernul a aprobat schema HighTech de 1,05 miliarde de euro

Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a aprobat în ședința de la București o schemă de ajutor de stat pentru sectorul HighTech, cu plăți totale estimate la 1,05 miliarde de euro până în 2041, potrivit Gândul.

Publicația notează că proiectul de hotărâre a fost prezentat joi în ședința Executivului, iar plățile ar urma să fie făcute în perioada 2027-2041. Din bugetul total al schemei, 2,656 miliarde de lei sunt destinate ajutoarelor regionale pentru investiții, iar 2,657 miliarde de lei merg către proiecte de cercetare-dezvoltare, mai scrie Gândul.

Tot Gândul consemnează că schema a fost adoptată în pofida unui aviz negativ al Consiliului Legislativ, care a invocat lipsa dreptului constituțional și legal al executivului de a reglementa în acest mod. În material, această poziție este prezentată ca o obiecție juridică a instituției avizatoare, nu ca o constatare definitivă asupra legalității actului.

În același articol, avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, afirmă că guvernul era „demis și temporar” și că nu putea adopta alte acte decât cele de administrare a treburilor publice. El susține, de asemenea, că executivul ar fi angajat statul român într-o politică nouă și într-un interval care depășește durata sa provizorie de existență, însă aceste observații apar ca opinie juridică exprimată de el.

Neacșu mai spune, potrivit Gândul, că în aceeași ședință au fost adoptate și alte hotărâri de guvern, iar numărul acestora ar fi ajuns la 27. Publicația amintește și că bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei, echivalentul a circa 150 de milioane de euro.

Într-un pasaj de context, Gândul îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a vorbit despre corelarea cercetării cu producția și despre păstrarea proprietății intelectuale în compania care dezvoltă tehnologia. Tot potrivit ministrului, statul ar urma să preia o parte importantă din efortul financiar, iar antreprenorul să păstreze un activ util pentru finanțările viitoare.

Decizia are relevanță pentru modul în care sunt direcționate fondurile publice către investiții și cercetare, însă materialul citat nu oferă detalii despre efecte concrete într-un anumit județ sau oraș. În forma prezentată, schema rămâne una dintre cele mai mari angajări bugetare menționate în articol, cu plăți eșalonate pe mai mulți ani.