NewsAI preview
Național 301 cuvinte

Cum erau comparate litoralurile românesc și bulgăresc în anii ’70-’80

În anii ’70-’80, regimurile comuniste din România și Bulgaria au transformat litoralul Mării Negre într-o competiție pentru turiști occidentali și valută forte.

În anii ’70 și ’80, litoralul Mării Negre a fost remodelat de regimurile comuniste din România și Bulgaria, aflate într-o competiție strânsă pentru atragerea turiștilor occidentali și a valutei forte, potrivit Adevărul.

În imaginile de epocă, litoralul bulgăresc apare prin hoteluri noi, construite în stil socialist-modernist, prin spații largi și aerisite, prin plaje mai puțin aglomerate și prin zone verzi cu vegetație încă sălbatică, consemnează aceeași sursă. Adevărul notează și că, în acele fotografii, comerțul era mai puțin dezvoltat, iar reclamele lipseau aproape complet.

Tot potrivit Adevărul, în comunism litoralul bulgăresc a fost numit uneori „Riviera Roșie”, pe fondul dezvoltării accelerate a stațiunilor de la Marea Neagră și al rolului lor în atragerea vizitatorilor străini. Nisipurile de Aur, Sunny Beach și Albena au devenit repere ale Bulgariei socialiste în această competiție regională.

Articolul compară aceste imagini cu amintirile fotografice din stațiunile românești ale aceleiași perioade și arată că, la prima vedere, relieful mai deluros al Bulgariei era una dintre diferențele vizibile dintre cele două litoraluri, potrivit Adevărul. Publicația mai arată că fotografiile vechi publicate pe rețelele de socializare stârnesc și astăzi nostalgii, comparații și controverse.

În exemplele citate de Adevărul, unii comentatori bulgari au criticat dezvoltarea considerată haotică din ultimele decenii și au spus că litoralul actual pare supraconstruit și sufocat de hoteluri. Alții au remarcat lipsa aproape totală a marketingului comercial din imaginile vechi, explicând că economia socialistă funcționa cu o concurență redusă și cu multe spații comerciale aflate în proprietatea statului.

În același timp, articolul nu propune o ierarhie definitivă între cele două litoraluri, ci surprinde mai ales felul în care imaginile de arhivă continuă să alimenteze comparații despre vacanțele la Marea Neagră. Pentru cititorii din România, tema rămâne relevantă prin diferența de imagine construită istoric între litoralul românesc și cel bulgăresc, o diferență care încă influențează percepțiile turistice.