NATO discută mai multă libertate pentru comandantul suprem în apărarea antidrone
Statele NATO discută la Ankara o schimbare care i-ar da comandantului suprem mai multă libertate să ridice alerta și să mute sisteme de apărare.
Statele membre NATO discută o propunere care i-ar oferi comandantului suprem al forțelor aliate din Europa, Alexus Grynkewich, mai multă libertate de acțiune pentru a răspunde amenințărilor aeriene, potrivit Politico, citat de mai multe publicații românești.
Știrile ProTV notează că inițiativa ar urma să fie analizată înaintea summitului liderilor NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, iar obiectivul este o reacție mai rapidă la incursiunile cu drone. Potrivit aceleiași surse, schimbarea ar permite redistribuirea mai rapidă a capabilităților militare între statele membre și ajustarea nivelurilor de alertă fără aprobări formale separate din partea fiecărui stat.
Adevărul scrie că propunerea ar putea fi aprobată la summitul de la Ankara și că Grynkewich ar putea stabili mai flexibil nivelurile de alertă și muta mijloace de apărare aeriană în interiorul Alianței. News.ro consemnează, la rândul său, că informațiile provin de la doi diplomați NATO și un oficial al alianței, care au spus că restricțiile naționale încetinesc reacția la amenințări.
În relatările citate apar și incidentele care au alimentat discuția. Știrile ProTV menționează o dronă care a lovit un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu, iar apoi o dronă maritimă ajunsă în Portul Constanța. Adevărul și News.ro mai arată că în context sunt invocate și incursiuni sau încălcări ale spațiului aerian în Polonia, Estonia și Letonia.
Propunerea discutată la NATO ar include și integrarea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă în misiunile de poliție aeriană, inclusiv pe flancul estic, potrivit Adevărul și News.ro. Știrile ProTV citează un oficial NATO care spune că statele se uită mereu către alianță când o dronă intră în spațiul lor aerian, dar că țările membre trebuie să își reducă propriile restricții pentru ca răspunsul comun să fie mai rapid.
Pentru România, miza este una practică: sursele citate leagă schimbarea de incidente care au ajuns deja să afecteze direct teritoriul și infrastructura din țară. În forma discutată acum, NATO ar încerca să reducă timpul de reacție la astfel de situații, fără a schimba însă regulile naționale peste noapte.