NewsAI preview
Național 349 cuvinte

Fibrinogenul se organizează altfel la contactul cu aerul

O echipă internațională a arătat că fibrinogenul formează mai multe straturi la contactul cu aerul, nu un singur strat, cum se credea.

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Richard Campbell de la University of Manchester, a arătat că fibrinogenul se organizează la contactul dintre sânge și aer altfel decât indica modelul acceptat până acum. Potrivit Mediafax, proteina nu se așază într-un singur strat, ci formează mai multe straturi suprapuse pe suprafață.

Studiul a fost realizat la Institut Laue-Langevin din Grenoble, Franța, iar cercetătorii au folosit reflectometria cu neutroni pentru a observa structura moleculară de la interfața dintre lichid și aer. Mediafax precizează că această tehnică a permis o analiză detaliată a modului în care moleculele se dispun la suprafață.

Potrivit aceleiași surse, rezultatele au fost publicate în Journal of the American Chemical Society. Concluzia contrazice modelul predominant care presupunea că moleculele de fibrinogen ajung la interfața sânge-aer într-un singur strat, cu o orientare specifică față de suprafață.

Mediafax relatează că experimentele indică o altă imagine: moleculele rămân aproape culcate pe suprafață și se suprapun în mai multe straturi, într-un mod comparat de cercetători cu mai multe foi de hârtie așezate una peste alta. Richard Campbell a spus că schimbarea unui model vechi din domeniu nu a fost simplă, însă metoda folosită a oferit un nivel de detaliu care nu fusese disponibil prin alte tehnici.

Descoperirea privește însă mai ales situațiile în care fibrinogenul intră în contact cu aerul, cum se întâmplă la suprafața unei răni. Mediafax subliniază că rezultatul nu arată automat că toate tipurile de cheaguri funcționează la fel și nu se aplică direct cheagurilor formate în interiorul organismului.

În același timp, cercetarea schimbă imaginea asupra unui pas important din coagulare. Fibrinogenul este o proteină din plasmă care contribuie la oprirea sângerării și la stabilizarea cheagului, iar o înțelegere mai precisă a organizării sale la suprafața rănii poate conta pentru modul în care sunt interpretate mecanismele de coagulare în studii viitoare, potrivit Mediafax.

Articolul publicat de Mediafax notează că rezultatul ar putea avea relevanță medicală pe termen lung, dar fără a indica deja o aplicație clinică. În acest moment, concluzia principală rămâne una de model științific: fibrinogenul nu se comportă la interfața cu aerul așa cum se credea anterior.