Sindicatele din educație cer păstrarea grilelor salariale din 2024
Cele trei federații sindicale din educație cer partidelor să păstreze grilele convenite după greva din 2023, altfel solicită respingerea proiectului.
UPDATE 21.08.2026 09:00 — Sindicatele invocă finanțarea de 3% din PIB pentru educație
Potrivit Gândul și Mediafax, federațiile sindicale din educație au adăugat că România alocă în prezent aproximativ 3% din PIB pentru educație, față de media de 4,7% din Uniunea Europeană. Sindicaliștii spun că acest nivel de finanțare explică, în parte, dificultățile de recrutare și menținere a personalului calificat.
Gândul și Mediafax mai notează că organizațiile sindicale au reluat avertismentul privind numărul de aproximativ 6.300 de profesori fără studii de specialitate la catedră, pe care îl consideră un semnal de alarmă în contextul noii legi a salarizării.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au cerut joi partidelor politice să țină cont de grilele salariale convenite după greva generală din 2023 pentru noua lege a salarizării unitare, iar în caz contrar să respingă proiectul.
Potrivit G4Media, solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare deschisă, iar mesajul este reluat și de News.ro, Știrile ProTV și Digi24. Toate cele patru surse indică aceeași formulare de fond: sindicatele cer păstrarea grilelor stabilite în 2024 și respingerea proiectului dacă acestea nu sunt preluate.
News.ro precizează că grilele invocate au fost convenite în 2024 cu reprezentanții Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale. Digi24 arată, la rândul său, că mesajul a fost transmis printr-o postare a FSLI, iar G4Media notează că scrisoarea deschisă a fost prezentată joi, 20 august 2026, fără a detalia complet destinatarul instituțional.
În argumentația lor, sindicaliștii susțin că coeficienții propuși pentru educație reprezintă 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea legii salarizării prin PNRR 2026. News.ro și Știrile ProTV consemnează că federațiile invocă și faptul că educația ar reprezenta 27% din sistemul bugetar, potrivit scrisorii deschise.
O altă critică vizează salariul mediu brut folosit ca referință pentru profesorul debutant. Potrivit News.ro și Digi24, proiectul ar folosi valoarea din 2023, de 8.600 de lei, în timp ce sindicaliștii spun că referința actuală ar trebui să fie 9.750 de lei.
În învățământul universitar, sindicaliștii contestă și diferența de coeficient pentru personalul care deține titlul științific de doctor. Știrile ProTV și Digi24 consemnează că aceasta ar fi de 0,15, în condițiile în care OUG nr. 115/2023 ar urma să fie abrogată. Tot în scrisoare, ei spun că noile coeficiente nu ar modifica semnificativ raporturile salariale din universități.
Federațiile avertizează și asupra riscului de deprofesionalizare a sistemului. News.ro și Știrile ProTV redau afirmația potrivit căreia numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la 6.300, față de mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025. G4Media și celelalte surse citate mai notează că sindicaliștii invocă și date Eurostat despre poziția României la cheltuielile publice pentru educație.
Contextul vine după ce, pe 17 iulie 2026, Ministerul Muncii a publicat forma actualizată a proiectului noii legi a salarizării, cu intrare în vigoare la 1 decembrie 2026. Ulterior, pe 23 iulie 2026, cele trei mari sindicate din educație au anunțat că nu vor participa la discuțiile programate la minister pe această temă, iar pe 11 august 2026 liderii sindicali au discutat la Cotroceni cu miniștrii Muncii și Educației.
În lipsa unei preluări a grilelor convenite în 2024, federațiile cer respingerea proiectului. Pentru sistemul de educație, miza rămâne modul în care va fi construită noua salarizare și dacă aceasta va păstra reperele negociate după greva din 2023.