Declarațiile de avere, comparate în Europa, în timp ce România rămâne blocată

HotNews.ro a publicat un material despre modul în care sunt gestionate declarațiile de avere ale politicienilor în mai multe state europene, în paralel cu situația din România, unde demnitarii își țin declarațiile la secret, potrivit sursei citate.

Publicația notează că analiza vizează cinci modele diferite de reglementare, însă nu le enumeră în fragmentul disponibil. În același timp, materialul leagă comparația de blocajul dintre Parlament și Curtea Constituțională privind regimul de publicare al acestor documente, conform Google News — România.

Contextul recent al acestui subiect a fost marcat de mai multe etape legislative. Pe 27 iulie 2026, parlamentarii PNL și USR au depus un amendament la legea integrității pentru ca demnitarii să depună o declarație de interese financiare publică în cel mult 60 de zile, potrivit surselor istorice din presă.

Ulterior, pe 28 iulie 2026, comisia juridică a Camerei Deputaților a susținut amendamentul care înlocuiește declarațiile de avere și interese cu o declarație de interese financiare ce nu afișează sumele exacte, ci praguri valorice, potrivit acelorași relatări. Acest pas a deschis discuția despre cum ar putea fi schimbat sistemul de transparență, fără a oferi însă o soluție finală.

Pe 5 august 2026, Senatul a adoptat noul sistem al declarațiilor de avere, cu declarații de interese financiare publice ce conțin valori indicative, nu exacte, conform presei care a urmărit evoluția proiectului. Apoi, pe 18 august 2026, Curtea Constituțională a decis, cu votul 5-3, că articolul din Legea integrității care obliga ANI să publice declarațiile de avere este neconstituțional, potrivit acelorași surse.

În acest cadru, blocajul actual din România trebuie înțeles ca rezultat al conflictului dintre Parlament și CCR, așa cum reiese din materialul HotNews.ro și din relatările despre traseul legislativ recent. Sursa disponibilă nu indică o singură soluție europeană, ci mai multe modele de organizare a publicării acestor declarații.

Pentru cititorii din România, comparația are relevanță mai ales prin efectul asupra controlului public al averilor demnitarilor. Materialul citat nu propune automat o schimbare legislativă, dar arată că dezbaterea internă se desfășoară deja în raport cu practici diferite din Europa, în timp ce regimul actual rămâne contestat și neclar.