Raportul despre alegerile din 2024 este încă în redactare
Administrația Prezidențială spune că raportul despre anularea alegerilor din 2024 nu are încă o dată de publicare și va acoperi două decenii de război hibrid.
UPDATE 20.08.2026 11:12 — Raportul CRS vizează stabilitatea internă și energia offshore
Raportul întocmit pentru Congresul SUA de Serviciul de Cercetare al Congresului (CRS) extinde analiza asupra României, potrivit G4Media și Digi24. Documentul spune că expunerea la războiul hibrid al Rusiei poate avea implicații majore pentru stabilitatea internă, infrastructura critică și securitatea țării, precum și pentru dezvoltarea resurselor energetice offshore.
Potrivit acelorași surse, raportul include România printre cele șase state europene analizate și o plasează pe flancul estic al NATO, în contextul unor campanii de influență și destabilizare atribuite Moscovei.
Administrația Prezidențială a transmis că raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 este încă în lucru și nu are, deocamdată, o dată exactă de publicare, potrivit Adevărul.
Potrivit aceleiași surse, documentul nu se va limita la scrutinul anulat, ci va analiza aproximativ două decenii de acțiuni de război hibrid și manipulare informațională atribuite Federației Ruse împotriva României și a altor state europene. Cotroceniul a precizat că raportul se află în etapa de redactare și va fi publicat „într-un termen rezonabil”, fără ca instituția să poată avansa un calendar exact, din cauza volumului de informații care trebuie analizat.
Adevărul arată că subiectul este legat și de ascensiunea lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, prezentată în articol ca un exemplu al modului în care rețelele de influență pot exploata vulnerabilitățile unei societăți marcate de neîncredere. Publicația notează că fenomenul a depășit contextul electoral și că actorii pro-Kremlin folosesc nemulțumiri sociale, inclusiv unele legitime, pe care le amplifică în social media.
În analiza citată de Adevărul, Cătălin Done, politolog și analist de politică externă și securitate, spune că războiul hibrid trebuie privit și dinspre zona socială, nu doar prin prisma confruntării geopolitice. El explică faptul că, în România, efectele pot porni de la lucruri cotidiene, precum creșterea prețurilor și sentimentul că statul nu mai controlează situația, elemente pe care Federația Rusă le-ar putea exploata.
Tot în acest context, Adevărul consemnează și o declarație a președintelui Nicușor Dan, care a spus într-un interviu acordat anul trecut că România se află de aproximativ un deceniu sub un asemenea atac. Șeful statului a vorbit atunci despre atacuri cibernetice asupra infrastructurii și despre propagandă, precizând că răspunsul statului la dezinformare „de abia începe să facă”.
Articolul publicat de Adevărul plasează astfel raportul în pregătire într-un cadru mai larg, în care vulnerabilitățile sociale, mesajele propagandistice și neîncrederea în instituții sunt tratate ca elemente ale aceleiași probleme. Pentru publicul din România, miza ține de felul în care aceste mecanisme pot influența dezbaterea publică și percepția asupra alegerilor.