CSM critică noua grilă de salarizare a bugetarilor

UPDATE 22.08.2026 05:15 — Proiectul ajunge la liderii politici și coboară la 4.000 de lei

Noua variantă a proiectului a fost prezentată liderilor politici la Palatul Cotroceni, potrivit consilierului prezidențial Radu Burnete. El a spus, potrivit News.ro și Mediafax, că documentul are în vedere o valoare de referință de 4.000 de lei, aplicabilă din 1 decembrie 2026, și că partidele urmează să decidă dacă își asumă o formă comună a legii.

În paralel, mai multe federații sindicale au reacționat critic la proiect, potrivit Obiectiv de Suceava. Sanitas, organizațiile din educație și alte structuri din sistemul public cer respingerea variantei actuale și avertizează cu proteste, grevă sau blocarea activității, invocând nivelul coeficienților și modificările aduse sporurilor.

UPDATE 20.08.2026 17:12 — Liderii partidelor analizează noua variantă a legii salarizării

Noua variantă a proiectului legii salarizării a fost transmisă liderilor partidelor, care urmează să o analizeze înaintea unei decizii politice așteptate săptămâna viitoare, potrivit consilierului prezidențial Radu Burnete. El a spus, potrivit Mediafax și News.ro, că documentul îndeplinește în principiu obligațiile asumate prin PNRR și constrângerile fiscale, iar dacă nu există consens, partidele nu își vor asuma proiecte separate.

Potrivit acelorași surse, forma revizuită stabilește valoarea de referință la 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, iar impactul bugetar este estimat la aproape 170 de miliarde de lei anual. Burnete a precizat că au mai fost programate discuții tehnice în weekend, înaintea întâlnirii de săptămâna viitoare cu președintele Nicușor Dan.

UPDATE 20.08.2026 08:30 — Pîslaru spune că problema salarizării din justiție e rezolvată

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi, potrivit News.ro, că problema semnalată de CSM privind poziționarea salarială a conducerii din justiție este deja rezolvată. El a afirmat că ajustările pentru zona de conducere din sistemul de justiție au fost făcute „cu două-trei săptămâni” în urmă, în urma consultărilor cu Ministerul Justiției.

Pîslaru a spus, potrivit aceleiași surse, că Ministerul Justiției știa despre soluția agreată și că discuția publică a creat doar „o polemică” în media.

Consiliul Superior al Magistraturii critică proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice și susține că grila propusă ar coborî magistrații sub mai multe funcții din Executiv, Parlament și administrația publică locală.

Potrivit Știrile ProTV, Consiliul arată că proiectul a rămas în circuitul public și este folosit în continuare ca bază pentru demersuri legislative, deși procedura inițială de elaborare a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București. Aceeași sursă precizează că CSM a transmis deja observații atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României.

În comunicatul citat de G4Media, CSM afirmă că problema nu ține doar de nivelul veniturilor, ci de poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. Consiliul spune că va folosi „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puteri.

G4Media și Știrile ProTV redau că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar avea coeficientul 6,15, sub un consilier prezidențial, lideri de grupuri parlamentare, vicepreședinți ai Camerelor, miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, care ar avea coeficienți de 6,45 sau 6,50. CSM consideră că o asemenea ierarhizare este greu de justificat, în condițiile în care funcția de la vârful instanțelor judecătorești ar fi plasată sub funcții din alte puteri ale statului.

Mediafax arată, la rândul său, că un judecător al ÎCCJ cu vechime maximă ar avea coeficientul 5,50, sub primarul general al Capitalei, la 6,50, și sub președinți de consilii județene sau primari de municipii reședință de județ ori de sector, la 6,00. Tot Mediafax notează că un judecător de judecătorie cu vechime între 15 și 20 de ani ar avea coeficientul 4,22, sub coeficientul 4,35 prevăzut pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

În același material, CSM mai reclamă că magistrații nu sunt completați, prin sporuri sau alte facilități, în aceeași măsură ca alte categorii bugetare. Consiliul susține că diferențele din grilă transmit mesajul unei poziții inferioare pentru autoritatea judecătorească în arhitectura statului, în timp ce Constituția consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.

Pe fond, disputa readuce în prim-plan un proiect aflat încă în dezbatere publică, după suspendarea procedurii inițiale de către Curtea de Apel București. În forma descrisă de sursele citate, CSM cere ca orice reglementare viitoare în materie de salarizare să țină cont de statutul constituțional al justiției, fără a indica însă o modificare deja adoptată a proiectului.