Goldman Sachs vede presiune pe piața muncii din cauza AI
Goldman Sachs spune că inteligența artificială apasă tot mai mult pe piața muncii globale, mai ales în sectoarele expuse automatizării și la joburile entry-level.
Potrivit Goldman Sachs, inteligența artificială începe să pună presiune pe piețele muncii din marile economii dezvoltate, iar efectele sunt deja vizibile în anumite industrii și mai ales în rândul angajaților aflați la început de carieră.
Banca americană de investiții a analizat evoluția piețelor muncii din principalele economii dezvoltate și a identificat o legătură între expunerea unei industrii la automatizarea prin AI și ritmul de creștere a numărului de locuri de muncă disponibile. Potrivit analizei, industriile mai expuse automatizării au înregistrat, în general, o creștere mai lentă a posturilor vacante începând din a doua jumătate a anului 2022.
Relația este deosebit de vizibilă în Germania, Australia și SUA, consemnează Goldman Sachs. În același timp, sectorul serviciilor de informații și comunicații, aflat printre industriile cu cea mai mare expunere la AI, a înregistrat o încetinire a angajărilor în aproape toate marile economii dezvoltate după 2022.
Analiza arată și că call-center-urile, editarea software, consultanța în management și publicitatea au avut scăderi importante ale ocupării față de tendința istorică. Call-center-urile se detașează prin amploarea declinului: ocuparea este cu 39% sub tendința istorică în SUA, cu 33% în Canada și cu 27% în Germania, potrivit Goldman Sachs.
Banca mai arată că lucrătorii entry-level sunt cei mai vulnerabili la impactul inteligenței artificiale. Goldman Sachs a analizat evoluția ocupării în peste 800 de ocupații și a constatat că presiunile asociate AI sunt cele mai puternice în rândul acestor angajați.
În privința adopției, Goldman Sachs estimează că marile economii dezvoltate au rate de utilizare a inteligenței artificiale de aproximativ 15%-20%, iar marile economii emergente de 10%-15%. Franța, SUA, Olanda și Marea Britanie se află în partea superioară a clasamentului, în timp ce Italia, Japonia și Noua Zeelandă sunt menționate printre economiile dezvoltate cu rate mai reduse.
Pentru cititorii din România, analiza indică tipurile de joburi care pot fi afectate primele de automatizare și presiunea care poate apărea pe segmentele cu multe posturi de început de carieră, chiar dacă sursa nu menționează efecte directe asupra pieței locale.