USR și PNL, acuzați de dublu standard în raport cu CCR
Gândul susține că USR și PNL au reacționat diferit la două întâlniri dintre politicieni și judecători CCR, la nouă ani distanță.
Potrivit Gândul, USR și PNL sunt puse în oglindă după reacții diferite față de două episoade care au implicat întâlniri între politicieni și judecători ai Curții Constituționale. Publicația leagă discuția de fotografia din 2017 cu Florin Iordache și Daniel Morar, dar și de întâlnirea recentă dintre Ilie Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu.
Gândul scrie că, în 2017, deputatul USR Emanuel Ungureanu a publicat fotografia întâlnirii dintre Florin Iordache, pe atunci figură centrală a controverselor din jurul legilor justiției, și Daniel Morar, judecător CCR la acel moment. În relatarea citată, Morar a spus atunci că întâlnirea a fost neprogramată și că discuția de curtoazie a durat câteva minute.
Publicația amintește că reprezentanții USR au ironizat public apropierea dintre politicianul PSD și judecătorul constituțional. Tot Gândul consemnează că imaginea ar fi fost surprinsă în zona Senatului României, la Restaurantul Rustic, potrivit comentariului postat atunci de Emanuel Ungureanu pe Facebook.
În același material, Gândul arată că, în 2020, USR și PNL au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu numirea lui Iordache la șefia Consiliului Legislativ. Formațiunile au susținut, potrivit publicației, că alegerea nu ar fi respectat cerința privind majoritatea necesară și au invocat și fotografia din 2017, apreciind că episodul ar fi afectat „buna reputație profesională și morală”.
Pe acest fundal, Gândul notează că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu a fost neanunțată și a avut loc cu trei zile înainte ca judecătorii constituționali să dezbată contestațiile USR și PNL privind Legea ANI. Publicația spune că, în acest caz, reacția din tabăra celor două partide a fost mult mai rezervată.
Articolul publicat de Gândul mai menționează că Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, a descris conduita președintei CCR drept una de „discreție” și „imparțialitate”. În același timp, publicația reamintește că, în 2020, aceleași partide au folosit în fața CCR argumente legate de conduita morală într-un dosar în care era vizat Florin Iordache.
Subiectul rămâne relevant și pentru cititorii din județ, deoarece privește modul în care sunt percepute relațiile dintre partide și instituțiile care arbitrează reguli cu efect național, inclusiv deciziile Curții Constituționale.