Putin ar fi cerut slăbirea NATO și UE, cu Moldova țintă-cheie

Mai multe publicații au relatat, pe baza unei investigații The New York Times, că Vladimir Putin ar fi stabilit pentru 2026 sarcina de a slăbi NATO și Uniunea Europeană din interior, iar Republica Moldova ar fi o țintă strategică după Ucraina.

Potrivit G4Media, în decembrie 2025 Putin i-ar fi convocat pe subordonați la o întâlnire secretă, iar obiectivul transmis serviciilor de informații și armatei ar fi fost „să distrugă NATO și UE din interior”. Libertatea consemnează aceeași idee și arată că tactica ar include recrutarea unor influenceri locali, atacuri cibernetice și sabotaj.

SpotMedia precizează că afirmațiile nu au fost confirmate independent și amintește că Kremlinul a negat în repetate rânduri intenția de a ataca NATO. În același timp, publicația notează că scenariile analizate de serviciile americane merg de la atacuri cibernetice și operațiuni sub steag fals până la o incursiune limitată pe flancul estic al alianței.

În privința Republicii Moldova, G4Media și Digi24 scriu că destabilizarea acesteia este prezentată drept un obiectiv esențial pentru Moscova. Potrivit surselor occidentale citate de NYT, prioritatea Kremlinului ar rămâne cucerirea Ucrainei, urmată de preluarea controlului asupra Moldovei.

News.ro relatează că Moscova ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei și apoi controlul asupra Republicii Moldova, pe care ar vedea-o ca punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru presiune asupra Uniunii Europene. Digi24 adaugă că un coridor terestru prin sudul Ucrainei către Moldova ar face parte din acest scenariu.

Gândul și NewsWeek România notează că Moldova este descrisă ca o țintă cheie și că vulnerabilitățile energetice, poziția geografică și prezența trupelor ruse în Transnistria îi sporesc importanța strategică. Potrivit acestor surse, controlul asupra teritoriului moldovean ar oferi Rusiei o platformă pentru presiune suplimentară asupra Ucrainei, dar și asupra flancului estic al NATO și UE.

Pentru România, subiectul are relevanță directă, întrucât o eventuală destabilizare a Republicii Moldova ar afecta securitatea de la graniță și echilibrul regional. În materialele citate, scenariul rămâne însă unul atribuit unor surse de informații și unei investigații jurnalistice, fără confirmare independentă.