România, între strategii energetice și importuri mai mari
Răzvan Dumitrescu a spus că strategiile energetice succesive au promis independență, dar România a ajuns să importe mai mult pentru consumul intern.
Potrivit lui Răzvan Dumitrescu, România a ajuns într-o criză de curent electric în pofida unor strategii energetice care au promis, pe rând, independență energetică și securitatea aprovizionării.
Moderatorul a spus, în emisiunea pe care o realizează la Gândul, că strategiile de țară s-au suprapus fără un efect real și fără o implementare corectă. El a invocat documente pentru perioadele 2016-2030, 2020-2030 și 2025-2035, pe care le-a prezentat ca exemple de planificare repetată, dar fără rezultate vizibile.
În relatarea sa, strategia 2016-2030 a fost asociată cu guvernele lui Dacian Cioloș și Sorin Grindeanu, iar accentul era pus pe securitatea aprovizionării cu energie, inclusiv gaz și curent electric. Dumitrescu a spus că, ulterior, a apărut strategia 2020-2030, deși prima nu ajunsese la capăt.
El a mai arătat că documentul pentru 2020-2030, aprobat în timpul guvernului Ludovic Orban, relua ideea independenței energetice. Potrivit lui, aceeași strategie vorbea despre creșterea capacității regenerabilelor cu aproape 6.000 MW până în 2030, în timp ce avansul menționat în material este de 2.600 MW până acum.
Gândul consemnează și declarația fostului ministru al energiei Virgil Popescu, care spunea în 2022 că România ar urma să devină independentă energetic din 2026, cu sprijinul PNRR și al Fondului de Modernizare. În aceeași intervenție, Popescu susținea că țara nu ar mai trebui să depindă de importuri la electricitate până în 2026.
În contextul actual, Dumitrescu a criticat această promisiune și a legat-o de faptul că România importă mai mult pentru a-și acoperi consumul național. El a pus această evoluție în contrast cu obiectivele anunțate succesiv în strategiile energetice și cu promisiunile privind independența energetică.
Materialul publicat de Gândul nu oferă date detaliate despre amploarea crizei, însă arată că discuția despre energie rămâne una cu efect direct asupra facturilor, a activității firmelor și a funcționării serviciilor publice. Pentru cititorii din județ, tema are relevanță prin costul curentului și prin siguranța alimentării.