Nicușor Dan cere reexaminarea legii celor șapte hidrocentrale
Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului spre reexaminare legea care ar permite modificarea unor arii protejate pentru finalizarea a șapte hidrocentrale.
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care ar permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru finalizarea unor uzine hidro-electrice începute de zeci de ani, potrivit Știrile ProTV.
Publicația relatează că proiectul a fost trimis înapoi în Parlamentul României, după ce președintele a contestat anterior legea la Curtea Constituțională. Potrivit aceleiași surse, CCR a stabilit că actul normativ este constituțional, însă șeful statului cere acum o nouă analiză în legislativ.
Știrile ProTV precizează că legea vizează deblocarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007, iar pentru finalizarea lor ar putea fi scoase anumite suprafețe din limitele ariilor naturale protejate. În același timp, Partidul Social Democrat, care a depus proiectul, susține că România are nevoie de energie și anunță că va vota din nou legea în forma actuală.
În disputa dintre Palatul Cotroceni și Parlament sunt menționate șapte proiecte. Conform Știrile ProTV, Rastolița, din Mureș, datează din 1989 și este gata în proporție de peste 90%, iar Livezeni-Bumbești, de pe Jiu, începută în 2004, este aproape de final, după ce a fost blocată ulterior în instanță.
Tot potrivit sursei, la Cerna-Belareca s-a realizat peste 80% din proiect, la Pașcani în jur de 70%, la Surduc-Siriu lucrările sunt aproape gata, iar la Căineni hidrocentrala este pe sfert. Al șaptelea proiect nu este identificat clar în fragmentul furnizat.
Știrile ProTV mai arată că cele șapte hidrocentrale ar putea avea o putere totală de aproximativ 214 megawați. Estimările vechi indicau o producție anuală de circa 600 de gigawați-oră, însă publicația notează că aceste calcule trebuie actualizate.
Publicația mai consemnează că o parte dintre zonele vizate sunt astăzi arii naturale protejate și că au urmat avize contestate, procese și, în unele cazuri, oprirea lucrărilor. În acest context, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că proiectele trebuie făcute cu studii, muncă și experți, nu prin slăbirea legislației.
La rândul său, Mihnea Matache, director de comunicare Greenpeace România, afirmă că problema nu este hidroenergia în sine, ci costul la care ar fi obținută, mai ales în cazul unor proiecte gândite în alte condiții de mediu și cu alte debite ale râurilor. Decizia Parlamentului poate influența modul în care România își echilibrează producția de energie cu protecția mediului.