România are la dispoziție 15 miliarde de euro pentru energie

Radu Dudău, președintele Energy Policy Group, spune că o parte din criza energetică actuală din România are la bază întârzierea unor investiții esențiale în infrastructura existentă și în noi unități de producție. Potrivit Libertatea, expertul a făcut aceste precizări într-un interviu acordat publicației.

În același material, Libertatea consemnează că România are la dispoziție, până în 2030, 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, finanțare pusă la dispoziție de Uniunea Europeană. Publicația notează că Dudău vede în această sumă o oportunitate importantă, dar și o testare a capacității statului de a administra proiectele la timp.

Libertatea îl citează și pe Ilie Bolojan, care a spus că investițiile se realizează cu mare greutate. Tot premierul a arătat, într-o postare din luna mai, că erau aprobate investiții nerambursabile de 12 miliarde de euro, dintre care 7,7 miliarde pentru energie și 2,7 miliarde pentru proiecte de eficiență în transporturi.

Potrivit aceleiași surse, mai multe proiecte majore nu au fost finalizate, între care noi centrale electrice la Turceni, Iernut și Ișalnița, dar și parcuri de baterii pentru stocarea energiei. Libertatea amintește că Dudău a estimat încă de acum 11 ani că sistemul avea nevoie de investiții de până la 14 miliarde de euro, însă nevoia a crescut între timp.

Publicația leagă discuția și de situația de la Cernavodă, unde două reactoare au fost afectate de debitul foarte scăzut al Dunării. Libertatea relatează că reactorul 1 a fost oprit la finalul lunii iulie, iar reactorul 2 urma să fie oprit pe 13 august, după lucrări hidrotehnice de urgență menite să crească nivelul apei pe Brațul Ostrov.

În evaluarea lui Dudău, citată de Libertatea, astfel de intervenții făcute doar în regim de urgență nu pot înlocui investițiile planificate din timp. Expertul susține că, în lipsa lor, România riscă să ajungă în situații în care deficitul de energie crește, iar decidenții pot fi nevoiți să ia măsuri de reducere a consumului.

Mesajul transmis de expert este că finanțarea europeană există, dar efectul ei depinde de ritmul în care sunt pregătite și duse la capăt proiectele. Pentru sistemul energetic național, miza rămâne una practică: rețele mai solide, capacități noi și mai puține vulnerabilități în perioadele de secetă sau de consum ridicat.