România cumpără electricitate din Bulgaria pe fondul deficitului
România a ajuns să importe electricitate din Bulgaria, în contextul unui minus de producție de circa 1.400 MW și al opririlor de la Cernavodă.
România a cumpărat masiv electricitate din Bulgaria în cursul zilei de 12 august, pe fondul unui deficit de producție, potrivit Profit.ro. Publicația notează că schimburile au avut loc în mai multe intervale ale zilei, la prețuri diferite.
Potrivit Profit.ro, România a importat energie între 6:45 și 10:30, la un preț mediu de 100 lei/MWh, apoi din nou între 18:00 și 24:00, la 243 lei/MWh. În același timp, în intervalul 12:00-14:00, România a exportat energie în Bulgaria la 40 lei/MWh, în condițiile unei supraproducții din fotovoltaice, consemnează sursa citată.
Articolul leagă aceste fluxuri comerciale de situația de la Cernavodă, unde unitățile nucleare trebuie oprite sau repornite cu întârziere, iar minusul total este estimat la circa 1.400 MW. Profit.ro precizează că nu este clar din material dacă oprirea a fost programată sau a intervenit o avarie.
În explicația tehnică oferită, directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, arată că diferența principală față de centrala de la Kozlodui ține de sistemul de răcire. Potrivit lui, instalația românească folosește o derivație a canalului Dunăre-Marea Neagră, ceea ce înseamnă un debit mai mic, în timp ce centrala bulgară este amplasată direct pe Dunăre.
Profit.ro mai relatează că, în cazul Bulgariei, proiectarea stației de pompare și a canalului derivat permite o funcționare la un nivel al apei cu 20-30 de centimetri mai mare decât la Cernavodă. Urjan spune și că o modificare similară la centrala românească ar necesita oprirea ei pentru câteva luni, iar o soluție alternativă ar fi o nouă construcție hidrotehnică pe Dunăre.
Contextul descris de Profit.ro arată presiunea asupra echilibrului energetic intern și dependența de schimburile regionale atunci când producția locală scade. Pentru consumatori, astfel de episoade pot influența atât prețurile din piață, cât și siguranța alimentării, în funcție de evoluția producției și a consumului.