Chisăliță: problemele din energie vin din tranziția gestionată prost
Dumitru Chisăliță susține că vulnerabilitățile din sistemul energetic românesc țin de gestionarea tranziției, nu de energia regenerabilă.
Potrivit Digi24, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că problemele actuale din sistemul energetic românesc nu au fost provocate de dezvoltarea energiei regenerabile, ci de modul în care statul a gestionat tranziția energetică în ultimele decenii.
Analiza prezentată de Digi24 indică drept principal responsabil Guvernul României, care apare în 16 dintre episoadele examinate. În același clasament apar ANRE, cu 11 episoade, instituțiile care au gestionat portofoliul Energiei, cu 10, și Parlamentul României, cu nouă situații.
Conform Digi24, Chisăliță spune că România a finanțat capacități de producție fără să dezvolte în același ritm rețelele, stocarea și sursele controlabile necesare în orele în care energia regenerabilă nu acoperă consumul. El mai susține că statul a urmărit absorbția rapidă a fondurilor europene, numărul de panouri montate, valoarea contractelor semnate și capacitatea instalată, dar nu a acordat aceeași atenție echilibrului dintre producție, rețea și consum.
Digi24 consemnează și afirmația potrivit căreia energia regenerabilă „nu este cauza situației critice în care a ajuns Sistemul Electroenergetic Național”. În aceeași analiză, Chisăliță spune că panourile fotovoltaice și turbinele eoliene nu au destabilizat singure sistemul și nu ar trebui transformate în țapi ispășitori.
Analiza urmărește decizii și inacțiuni începând din 1998, anul în care, după desființarea RENEL și reorganizarea sectorului, sistemul energetic integrat a început să fie separat în activități și companii distincte, potrivit Digi24. Publicația notează că, în viziunea lui Chisăliță, această evoluție a dus la pierderea treptată a unui centru unic de planificare tehnică pentru producție, rețele și consum.
Tot Digi24 arată că, în evaluarea responsabilităților instituționale, Ministerul Mediului, operatorii de rețea și Administrația Fondului pentru Mediu apar fiecare în câte patru situații analizate. În același material, Chisăliță sintetizează cauzele printr-o formulă care include cheltuieli ineficiente, investiții nearmonizate, hidrocentrale blocate și marketing politic în locul soluțiilor tehnico-economice.
Analiza readuce în discuție felul în care au fost făcute investițiile și coordonarea instituțională în energie, într-un moment în care rețelele, stocarea și capacitățile de rezervă rămân teme importante și pentru consumatorii din județele din țară.