Nicușor Dan cere reexaminarea legii pentru ariile protejate
Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului să reexamineze legea privind proiectele hidroenergetice din ariile naturale protejate.
Nicușor Dan a solicitat Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007, potrivit News.ro. Cererea vine după ce Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată în noiembrie 2025, iar legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare la 25 octombrie 2025, conform Digi24.
Actul normativ vizează modificarea și completarea art. 561 din OUG 57/2007 și a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Potrivit News.ro, legea ar permite autorității centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să dispună, la solicitarea beneficiarului, scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă pe acele terenuri existau aprobări pentru amenajări hidroenergetice la 29 iunie 2007.
Tot News.ro precizează că sunt vizate obiective de investiții aprobate și aflate în execuție sau demarate înainte de acea dată. În plus, actul introduce excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte care țin de apărare, securitate națională sau reacție la situații de urgență, precum și pentru capacitățile existente de producere ori transport al energiei electrice din arii protejate, atunci când se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
În cererea de reexaminare, Administrația Prezidențială susține că Parlamentul trebuie să analizeze din nou nu doar forma legii, ci și necesitatea, oportunitatea și eficiența soluțiilor legislative, potrivit G4Media și News.ro. Documentul arată că fundamentarea inițială s-a bazat mai ales pe prețurile la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă, însă datele tehnice, economice, energetice și de mediu nu ar fi fost actualizate corespunzător până în august 2026.
Președinția mai arată, conform News.ro și Bursa, că aprobările emise înainte de 2007 nu demonstrează automat că proiectele mai sunt fezabile tehnic, utile energetic sau sustenabile economic după aproape două decenii. În acest context, sunt invocate verificarea stadiului lucrărilor, a costurilor de finalizare, a duratei de execuție, a capacității care poate fi pusă efectiv în funcțiune și a soluțiilor alternative.
Potrivit acelorași surse, Administrația Prezidențială semnalează și riscul unor suprapuneri legislative cu OUG 175/2022, cu reglementările privind securitatea națională, cu legislația despre evaluarea impactului asupra mediului și cu noile dispoziții privind zonele prioritare pentru biodiversitate. În opinia instituției, un cadru unitar ar putea reduce competențele concurente, procedurile greu de corelat și litigiile.
G4Media și NewsWeek România notează că președintele a contestat anterior legea la Curtea Constituțională, iar CCR a respins sesizarea. Bursa menționează Decizia nr. 735/2026, în timp ce Digi24 arată că, în obiecția din noiembrie 2025, șeful statului a invocat lipsa evaluării adecvate de impact și absența justificării pentru alternative și măsuri compensatorii.
Subiectul rămâne relevant la nivel național, deoarece decizia Parlamentului poate influența modul în care sunt protejate ariile naturale și felul în care sunt aprobate proiectele energetice care pot afecta mediul, inclusiv în zone de interes pentru comunitățile locale, potrivit materialelor citate.