Cazul ambulanței din Cluj readuce în discuție legea dezinformării
Cazul ambulanței atacate în județul Cluj arată cum un clip fals poate ajunge să provoace panică și să pună oameni în pericol.
Potrivit Știrile ProTV, cazul ambulanței atacate în județul Cluj este folosit ca exemplu pentru a arăta cât de repede se poate transforma dezinformarea online într-un incident real. Sursa notează că informațiile false pot provoca panică, pot pune oameni în pericol și, în cazuri extreme, pot duce la violență.
În materialul citat, Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, spune că la Cluj dezinformarea „a ieșit din ecranul telefonului” și a ajuns să alimenteze un atac asupra unei ambulanțe și asupra unor oameni care salvau vieți. El explică și mecanismul actual: sesizarea către CNA sau ANCOM, urmată de o comisie care decide în aproximativ 10 zile dacă postarea este dată jos.
Știrile ProTV consemnează că, în forma actuală, un clip fals poate fi eliminat abia după aproximativ 10 zile, interval în care conținutul se poate răspândi deja pe rețelele sociale. Potrivit aceleiași surse, un proiect de lege împotriva dezinformării, depus anul trecut și trecut tacit de Senat, se află acum la Camera Deputaților și prevede marcarea conținuturilor potențial false.
Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, afirmă că episodul de la Cluj arată riscuri care nu se opresc la o ambulanță și că, în scenarii similare, pot fi vizați medici, profesori sau oameni obișnuiți aflați pe stradă. Ea invocă și ideea verificării identității la crearea unui cont pe rețelele sociale, într-o discuție pe care o descrie ca fiind prezentă și în Europa.
La rândul său, Valentin Jucan, președintele CNA, spune că utilizarea platformelor online trebuie să vină cu un grad de responsabilitate și că libertatea de exprimare nu include dreptul de a minți, de a dezinforma sau de a instiga la ură și violență. Știrile ProTV îl citează și pe Dragoș Stanca, fondator Ethical Media Alliance, care susține că mediul digital favorizează rapid conținutul emoțional și că episodul din Cluj este doar unul dintre numeroasele cazuri care nu ajung în atenția publică.
În plan local, cazul din județul Cluj este prezentat ca un semnal despre cât de repede o informație falsă poate depăși spațiul online și poate ajunge să afecteze intervențiile de urgență. Potrivit sursei, tocmai de aceea sunt invocate reguli mai clare și proceduri mai rapide pentru limitarea conținutului fals.