Polonia și statele baltice întăresc paza infrastructurii critice
Polonia și statele baltice își sporesc protecția infrastructurii critice, pe fondul temerilor privind un posibil atac sub steag fals atribuit Rusiei.
Potrivit Reuters, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia își întăresc măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice și infrastructurii de gaze naturale, pe fondul temerilor că Rusia ar putea înscena un atac „sub steag fals” folosind drone ucrainene.
News.ro consemnează că Lituania a spus săptămâna trecută că Moscova ia în calcul un asemenea scenariu, iar celelalte trei state baltice au avertizat și ele asupra unor posibile acte de sabotaj menite să testeze reacția NATO, într-un moment în care angajamentul SUA față de alianță este pus sub semnul întrebării.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins aceste avertismente și le-a numit „povești de speriat” folosite pentru a justifica militarizarea împotriva Rusiei, potrivit News.ro, care citează Reuters.
Ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas, a declarat pentru Reuters că țara sa nu „își asumă niciun risc” și că schimbă constant informații cu serviciile de informații despre pașii următori. El a spus că Lituania a trimis luna trecută armata să sprijine poliția antirevoltă la securizarea terminalului de gaz natural lichefiat, a terminalului de produse petroliere, a legăturii energetice cu Polonia și a centralei de la Kruonis.
La rândul său, premierul leton Andris Kulbergs a spus într-un interviu acordat Reuters că Letonia a întărit paza în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv la barajul de pe Daugava, lângă Riga, și la depozitul subteran de gaze de la Incukalns. El a apreciat că o amenințare hibridă este acum mai probabilă decât înainte.
Tot Reuters relatează, printr-un oficial al serviciilor de informații din țările baltice, că evaluările indică planuri ale unor agenții militare și de informații rusești pentru un posibil atac sub steag fals asupra infrastructurii din Rusia, țările baltice și Polonia, folosind drone de fabricație ucraineană. În materialul citat, planul ar urma să fie pus în aplicare la câteva zile după aprobarea liderilor, inclusiv a președintelui Vladimir Putin.
Subiectul are relevanță și pentru România prin felul în care statele de pe flancul estic al NATO își adaptează protecția infrastructurii critice la riscuri hibride care pot afecta întreaga regiune.