România, consolidare fiscală cu ținte de deficit mai dure
România urmărește o consolidare fiscal-bugetară cu reducerea deficitului prin tăierea risipei, creșterea colectării și menținerea investițiilor productive.
Potrivit Mediafax, România aplică în acest an o consolidare fiscal-bugetară descrisă drept foarte dură pe partea de cheltuieli, iar ajustarea ar trebui făcută prin reducerea risipei, nu prin tăieri care afectează investițiile productive.
Analiza publicată de Mediafax susține că reducerea deficitului nu ar trebui să pună presiune disproporționată pe contribuabilii corecți și nici să lovească în cheltuieli considerate productive, precum cele pentru medici, profesori, cercetare și cultură. În schimb, materialul indică drept direcții creșterea colectării, reducerea arieratelor și a evaziunii fiscale, precum și taxarea mai mare a activităților speculative și a bogăției.
Mediafax consemnează că România țintește un deficit de 6,2% din PIB pe cash și de 6% din PIB pe ESA în acest an, respectiv 5,1% din PIB pe cash și 5,2% din PIB pe ESA în 2027. În același timp, publicația compară aceste obiective cu cele din PNBS 2025-2031, unde sunt menționate 6,4% din PIB pe ESA pentru acest an și 5,7% din PIB pe ESA pentru 2027.
Potrivit articolului, România urmează această consolidare în baza angajamentelor asumate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Mediafax mai afirmă că, în ultimul an, accentul pus pe atingerea țintelor de deficit a afectat economia reală și a subminat consistența viitoarei consolidări a finanțelor publice.
Analiza pune și problema ritmului de ajustare, arătând că o reducere a deficitului făcută prea mult prin comprimarea cheltuielilor productive poate încetini convergența economică. Pentru România, miza rămâne una directă: modul în care este redus deficitul influențează taxele, investițiile publice și calitatea serviciilor finanțate din buget.