Mihail Udroiu vorbește despre presiunile asupra justiției
Mihail Udroiu, fost judecător al ÎCCJ, spune că justiția trebuie să rămână bazată pe probe și garanții constituționale, în pofida presiunilor publice.
Într-un interviu acordat publicației Q Magazine, Mihail Udroiu, fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a vorbit despre presiunile care pot afecta actul de justiție în România, potrivit Adevărul.
Adevărul consemnează că mesajul central al lui Udroiu este că justiția trebuie să rămână ancorată în probe și în respectarea garanțiilor constituționale, indiferent de contextul politic sau de presiunea publică. În același material, el este citat cu ideea că „un cetățean, ca și un judecător, trebuie să poată ști dinainte după ce reguli va fi judecat”.
Publicația notează și că fostul magistrat leagă funcționarea corectă a sistemului de predictibilitate și de modul în care legea este aplicată și percepută de cetățeni. În această logică, Udroiu susține că problema majoră nu este neapărat legea, ci felul în care ea ajunge să fie înțeleasă și aplicată în practică.
Potrivit Adevărul, fostul judecător avertizează și asupra riscului ca presiunea publică, presiunea mediatică și influența serviciilor de informații să afecteze independența magistraților. El spune că o societate se degradează atunci când acuzația ajunge să cântărească mai mult decât proba și când judecătorii încep să se teamă.
În același interviu, Udroiu vorbește și despre limitele actului de judecată și despre riscul erorilor judiciare. Adevărul redă afirmația sa că „justiția nu garantează adevărul”, ci reprezintă modul prin care este redus riscul de a-l rata, inclusiv în dosare în care persoane au fost achitate după ani de procese și presiuni publice.
Totodată, publicația arată că fostul magistrat apără rolul presei de a investiga activitatea sistemului judiciar, dar avertizează că investigațiile nu pot deveni instrumente de presiune și nici nu pot emite verdicte de vinovăție. Pentru cititorii din România, tema rămâne relevantă prin efectul direct pe care îl are asupra încrederii în instituții și asupra felului în care sunt soluționate dosarele.