NewsAI preview
Național 312 cuvinte

Disputa despre pierderea a 198 de milioane de euro din PNRR

Disputa publică despre PNRR vizează o posibilă pierdere de 198 de milioane de euro și rolul Oanei Gheorghiu în jalonul 440 privind AMEPIP.

Mai multe articole de presă susțin că România ar fi pierdut aproape 200 de milioane de euro din PNRR pe jalonul 440, iar discuția publică o vizează pe Oana Gheorghiu și mecanismul AMEPIP. Potrivit Gândul, Comisia Europeană a transmis României, la 30 aprilie 2026, că jalonul 440 nu a fost îndeplinit.

Gândul relatează că jalonul se referă la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, iar în noiembrie 2025 Comisia Europeană ar fi confirmat realizarea parțială a acestuia. Publicația mai spune că, din suma totală de 330 de milioane de euro alocată jalonului, oficialii de la Bruxelles ar fi deblocat 132 de milioane de euro, iar restul ar fi fost ajustat descendent.

În aceeași relatare, Gândul consemnează că suma ajustată este de 198.205.358 de euro. În paralel, Mediafax redă poziția lui Ștefan Radu Oprea, care vorbește despre o pierdere de 198 de milioane de euro și spune că vicepremierul ar fi diluat rolul AMEPIP printr-un comitet interministerial. Cele două surse folosesc formulări apropiate, dar nu identice, iar diferența pare să țină de rotunjire și de modul de prezentare a sumei.

Potrivit Gândul, Oana Gheorghiu ar fi spus în noiembrie anul trecut că registrul unic al companiilor de stat completează tabloul de bord de la AMEPIP, nu îl înlocuiește. Mediafax precizează că Oprea a legat criticile și de tema listării companiilor de stat, iar Gândul menționează și discuții despre un mecanism de vânzare accelerată, prezentat de el ca alternativă contestată.

Sursele mai arată că disputa are și o miză mai largă pentru reformele cerute prin PNRR. Gândul și Mediafax notează că România mai are de încasat alte sume din plan, iar Oprea a invocat riscul pierderii unor bani dacă până la 31 august nu sunt adoptate Legea salarizării unice și Legea ANI. În acest context, subiectul rămâne unul tehnic, dar cu efecte directe asupra finanțărilor publice și a reformelor asumate de stat.