Legea decarbonizării și rolul ei în tranziția energetică
Legea decarbonizării stabilește retragerea treptată a cărbunelui din mixul energetic al României și susține reducerea emisiilor și modernizarea sistemului.
Potrivit Adevărul, legea decarbonizării este actul care stabilește calendarul prin care România renunță treptat la producerea energiei electrice din cărbune și o înlocuiește cu surse mai puțin poluante.
Publicația arată că miza este dublă: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și modernizarea sistemului energetic național. În același timp, legea este prezentată ca una dintre reformele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu legătură directă la accesarea unor fonduri europene.
Adevărul precizează că actul normativ transpune în legislația națională obiectivele asumate de România, în linie cu țintele Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în 2050. În această logică, reducerea utilizării combustibililor fosili, în special a cărbunelui, este descrisă ca o etapă necesară pentru alinierea la politicile europene de mediu.
Conform sursei, sunt vizate în special centralele pe lignit și huilă, care urmează să fie retrase din exploatare treptat, iar minele de cărbune să fie închise în etape. Articolul nu indică însă un calendar exact pentru fiecare capacitate energetică și nici date concrete pentru închideri.
Adevărul mai notează că decarbonizarea nu înseamnă renunțarea la producerea energiei, ci trecerea la tehnologii cu emisii mai reduse de dioxid de carbon. Sunt menționate energia solară, energia eoliană, gazele naturale ca soluție de tranziție, energia nucleară și sistemele de stocare cu baterii.
În paralel, publicația subliniază că modernizarea rețelelor electrice devine esențială pentru integrarea unui număr tot mai mare de producători din surse regenerabile. Pentru România, iar implicit pentru consumatorii și investitorii din județe, direcția aceasta poate influența ritmul investițiilor și al schimbărilor din infrastructura energetică.