Florin Bădiță respinge acuzațiile CSM privind justiția

Florin Bădiță, președintele Asociației Corupția Ucide, a respins acuzațiile că societatea civilă ar amenința justiția, după ce organizația a fost menționată în Hotărârea nr. 1348/09.06.2026 a Secției pentru judecători a CSM.

Potrivit News.ro, Bădiță a spus joi seară că nu societatea civilă amenință justiția, ci lipsa de responsabilitate, și a pus public întrebarea dacă cei nominalizați într-un document oficial mai pot beneficia de instanțe care să pară imparțiale. Știrile ProTV consemnează aceeași reacție, în care liderul asociației a legat discuția de dreptul la un tribunal imparțial.

În mesajul citat de News.ro, Bădiță a arătat că Asociația Corupția Ucide a fost menționată alături de alte persoane, organizații civice, jurnaliști, publicații și actori politici. El a susținut că nominalizarea într-un act al unei instituții centrale a sistemului judiciar poate ridica problema percepției de imparțialitate atunci când un justițiabil ajunge în fața instanței.

News.ro relatează că, în hotărârea invocată, CSM a susținut că asociația ar fi organizat proteste față de puterea judecătorească și că mare parte dintre postările sale ar fi fost împotriva sistemului de justiție. NewsWeek România a preluat aceeași idee, arătând că documentul a inclus organizația în contextul unor tensiuni dintre CSM și ONG-uri.

Bădiță a precizat, potrivit News.ro și Știrile ProTV, că nu face acuzații generale la adresa sistemului judiciar și că nu contestă imparțialitatea fiecărui judecător în parte. El a spus că întrebarea sa vizează ce se întâmplă când o persoană sau o organizație este indicată oficial ca adversar al justiției și dacă, în acel context, mai poate invoca recuzarea, abținerea, strămutarea sau încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Tot potrivit News.ro, liderul Asociației Corupția Ucide a afirmat că organizația a criticat derapaje, abuzuri, privilegii, lipsă de transparență și lipsă de responsabilitate, iar aceste demersuri țin de rolul societății civile într-o democrație. El a susținut că justiția trebuie să fie nu doar imparțială în conștiința judecătorului, ci și percepută ca imparțială de cetățeanul care ajunge în fața instanței.

Cazul arată, pentru cititorii din România, cum o dispută între o organizație civică și CSM poate alimenta întrebări despre încrederea în imparțialitatea justiției, inclusiv în dosarele în care cetățenii depind direct de percepția de echitate a instanțelor.