Moody's poate schimba rapid atenția piețelor asupra României
Adrian Negrescu avertizează că decizia Moody's poate fi un moment critic pentru finanțele României, iar o retrogradare ar muta presiunea pe S&P.
Consultantul economic Adrian Negrescu a avertizat că decizia agenției Moody's privind ratingul României poate fi un moment critic pentru finanțele țării. Potrivit lui, o eventuală retrogradare nu ar însemna automat intrarea în categoria speculativă, dar ar face decisivă evaluarea Standard & Poor's din 2 octombrie.
Potrivit Bursa, Negrescu a scris că „astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România”, iar decizia Moody's nu ar fi, în opinia sa, o sentință finală, ci începutul unei numărători inverse. Adevărul consemnează aceeași idee și arată că o retrogradare de către Moody's nu ar însemna automat trecerea României în categoria „junk”.
În evaluarea sa, Negrescu spune că Moody's pune mai mult accent pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu, în timp ce Fitch a privit în special execuția bugetară pe șase luni. El invocă drept argument în favoarea României un deficit semestrial de aproximativ 2% din PIB, menționat atât de Bursa, cât și de Adevărul.
Consultantul economic mai susține că Moody's avertizase deja asupra oboselii de reformă, a rotației premierului în coaliția de patru partide din prima jumătate a lui 2027 și a alegerilor parlamentare din 2028. Potrivit aceleiași postări citate de Bursa, Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal, a spus că Moody's lucrează cu aceleași date, iar Guvernul, BNR și Nazare nu pot veni cu alte cifre.
Negrescu afirmă că, dacă Moody's contrazice Fitch, apare un split rating: două agenții mențin România în investment grade, iar una o trece în zona speculativă. În acest scenariu, atenția piețelor s-ar muta asupra evaluării S&P din 2 octombrie, iar o eventuală retrogradare de la Moody's ar fi doar începutul unei perioade de presiune asupra finanțării statului.
Subiectul este urmărit îndeaproape și în România, deoarece decizia Moody's poate influența costul de finanțare al statului și, indirect, resursele disponibile pentru servicii și investiții care ajung și la locuitorii județelor.