Analiză: legea PSD-AUR despre cărbune poate afecta PNRR
O analiză susține că legea votată de PSD și AUR pentru menținerea lignitului și huilei poate agrava criza energetică și riscă fonduri din PNRR.
Potrivit SpotMedia și Economedia, PSD și AUR au votat o lege care menține exploatările de lignit și huilă până la apariția unor capacități energetice noi similare. Cele două publicații prezintă măsura ca pe o schimbare cu efecte directe asupra angajamentelor asumate de România în PNRR.
SpotMedia consemnează că România promisese, în PNRR, renunțarea treptată la capacitățile care folosesc lignit și huilă până la sfârșitul lui 2025. Economedia reia aceeași idee și arată că analiza citată pune sub semnul întrebării compatibilitatea legii cu obiectivele europene asumate de statul român.
În evaluarea preluată de cele două surse, lignitul autohton este descris ca fiind cea mai scumpă energie din sistem, iar huila din Valea Jiului este prezentată drept ineficientă din cauza puterii calorice reduse. Economedia precizează, citând analiza Deutsche Welle prin Rador Radio România, că termocentralele pe cărbune sunt vechi și ar avea nevoie de retehnologizare pentru a deveni profitabile.
SpotMedia și Economedia notează că prevederile votate de PSD și AUR ar putea duce la pierderea unui miliard de dolari din PNRR, din care au fost deja făcute câteva plăți. Potrivit acelorași surse, Ilie Bolojan a spus că modificarea unui jalon PNRR deja considerat îndeplinit poate atrage penalități și poate bloca cererile de plată următoare.
Tot SpotMedia și Economedia relatează că Nicușor Dan a declarat că nu va promulga legea, însă șeful statului poate retrimite o lege în Parlament o singură dată, după care este obligat să o promulge. În acest context, analiza citată leagă decizia politică de riscuri financiare și de presiunea asupra sistemului energetic.
Sursele mai arată că România a înregistrat un consum de 7.700 MW într-o seară de vârf, în timp ce producția internă era de 5.300 MW. În același timp, ele menționează lipsa capacităților de stocare și importurile scumpe de seară, elemente care, potrivit analizei, amplifică vulnerabilitățile energetice ale țării.