Lucian Rusu spune că criza energetică ține de investiții lente
Lucian Rusu susține că actuala criză energetică din România nu se explică doar prin caniculă și secetă, ci prin ritmul lent al investițiilor.
Senatorul PNL Lucian Rusu susține că actuala criză energetică din România nu poate fi redusă la caniculă și secetă, ci la viteza cu care resursele sunt transformate în investiții și capacități de producție, potrivit News.ro.
News.ro consemnează că Rusu a spus joi că România dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, energie eoliană și energie solară, iar această diversitate arată, în opinia sa, că problema nu este lipsa resurselor. El a afirmat că ponderea României în producția europeană de energie hidro, eoliană și fotovoltaică a scăzut constant.
Potrivit News.ro, senatorul a descris situația drept una structurală, construită în timp. El a spus că, la zece ani de la lansarea Uniunii Energetice, România se află printre statele europene cu cele mai mari scăderi ale producției de energie electrică, în timp ce alte state au investit masiv în noi capacități și în sisteme de stocare.
Rusu a mai arătat că, după dezvoltarea accelerată a energiei fotovoltaice din perioada 2012-2014, modificările legislative și lipsa de predictibilitate au încetinit investițiile, iar proiectele strategice au fost amânate ani la rând, relatează News.ro. El a adăugat că investițiile în stocarea energiei și în infrastructura de transport și distribuție au rămas insuficiente.
În același context, senatorul a enumerat ca priorități reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, reactoarele modulare de mici dimensiuni, exploatarea gazelor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, finalizarea hidrocentralelor începute și nefinalizate, precum și dezvoltarea capacităților eoliene și fotovoltaice, potrivit News.ro.
NewsWeek România și Bursa au preluat aceleași idei și au menționat că Rusu a prezentat problema ca pe un blocaj structural, nu ca pe un efect exclusiv al fenomenelor meteo extreme. Pentru cititorii din județ, tema rămâne relevantă prin efectele pe care ritmul investițiilor în energie le poate avea asupra prețurilor, siguranței alimentării și economiei.