Oana Gheorghiu critică pensiile speciale după raportul CSM

Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, a reacționat public pe 11 iunie după ce Secția pentru judecători a CSM a inclus-o pe o listă a persoanelor și entităților acuzate că ar fi contribuit la decredibilizarea justiției. Potrivit News.ro, ea a spus ironic că este „vinovată” pentru că a afirmat că pensiile speciale ale magistraților reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat.

News.ro consemnează că Gheorghiu a susținut că România nu își mai permite pensionări la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie. Ea a precizat însă că nu contestă necesitatea unor salarii foarte bune pentru magistrați și că un judecător independent merită o remunerație care să îl ferească de orice tentație.

Gândul relatează că vicepremierul s-a aflat pe o listă de 3.500 de oameni și entități, iar HotNews arată că documentul CSM a fost prezentat ca un raport de 70 de pagini. Adevărul notează, în schimb, că alte relatări vorbesc despre un raport de 76 de pagini și despre 3.580 de judecători care l-ar fi susținut. Sursele diferă, așadar, atât asupra lungimii documentului, cât și asupra numărului de susținători menționați.

În reacția citată de mai multe publicații, Gheorghiu a spus că privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societate. Ea a adăugat că judecătorii merită independență reală și salarii care să o garanteze, dar că fiecare cetățean are dreptul să critice beneficiile nejustificate, iar nicio instituție dintr-o democrație nu ar trebui să fie ferită de critică.

Știrile ProTV și G4Media consemnează că Secția pentru judecători a CSM a vorbit despre un atac fără precedent la adresa independenței justiției și a indicat politicieni, jurnaliști, activiști, ONG-uri și instituții media printre cei vizați. Mediafax notează, de asemenea, că raportul urmează să fie comunicat și unor instituții europene și românești.

Controversa readuce în prim-plan dezbaterea despre pensiile speciale și despre felul în care este apărată independența justiției. Pentru cititorii din țară, miza rămâne una bugetară și instituțională, în condițiile în care discuția despre magistratură continuă să provoace reacții publice și instituționale.