Procurorii CSM contestă analiza despre prescripția penală
Secția pentru procurori a CSM spune că analiza statistică a Consiliului nu surprinde relevant modul în care au fost gestionate dosarele privind prescripția penală.
Secția pentru procurori a CSM a contestat concluziile raportului Consiliului Superior al Magistraturii despre prescripția răspunderii penale, susținând că o simplă analiză statistică nu poate arăta relevant cum au fost abordate dosarele de către parchete și instanțe, în raport cu deciziile CCR.
Potrivit News.ro, procurorii au arătat că dezbaterea publică în această materie a fost alimentată mai ales de cauze concrete, privind inculpați aflați în funcții publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari și cu procese penale desfășurate anevoios, fără o justificare obiectivă. Știrile ProTV consemnează aceeași idee, arătând că procurorii au respins explicația bazată doar pe indicatori statistici.
În comunicatul citat de News.ro, Secția pentru procurori a precizat că a luat act, la 10 iunie 2026, de hotărârea din 9 iunie a Secției pentru judecători, prin care s-a constatat existența unui atac la independența justiției și s-a dispus apărarea independenței judecătorilor. Într-una dintre secțiunile acelei hotărâri a fost analizată și problema prescripției răspunderii penale.
News.ro relatează că analiza realizată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a vizat date statistice centralizate din toate instanțele României privind dosarele în care s-a constatat intervenirea prescripției după publicarea deciziei CCR nr. 358/2022. Procurorii au susținut însă că o astfel de abordare nu surprinde momentul în care a fost constatată prescripția, nici diferența dintre soluțiile date la prima instanță și cele apărute ulterior.
Tot potrivit News.ro, analiza nu a urmărit nici cauzele în care prescripția a fost constatată după admiterea unei căi extraordinare de atac sau în baza unor decizii obligatorii ulterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Sursa mai arată că procurorii au invocat și deciziile CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022, precum și faptul că Parlamentul României nu a modificat dispozițiile declarate neconstituționale.
Disputa din CSM arată că, dincolo de statistici, rămâne deschisă discuția despre felul în care sunt interpretate datele privind prescripția în dosarele penale. Pentru cititorii din județe, miza ține de încrederea în justiție și de modul în care sunt gestionate cauzele penale la nivel național.