Iranul dezminte afirmația lui Trump despre atacuri
Agenția iraniană Mehr a respins afirmația lui Donald Trump că Teheranul ar fi cerut oprirea unor atacuri, pe fondul tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz.
UPDATE 03.08.2026 07:00 — Iranul respinge și varianta unui acord privind Ormuz
Tot potrivit agenției Fars, o sursă apropiată echipei iraniene de negociere în dosarul nuclear a negat că Republica Islamică ar fi ajuns la vreun acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, calificând informațiile drept false. Sursa citată de Fars a spus că, atâta timp cât Statele Unite își continuă „acțiunile ostile”, strâmtoarea va rămâne închisă.
Separat, agenția Mehr a reiterat, citând surse militare, că Teheranul nu a cerut amânarea unor atacuri și că forțele iraniene rămân în alertă maximă, potrivit relatărilor publicate duminică.
Potrivit agenției iraniene Mehr, afirmațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora Teheranul ar fi cerut Statelor Unite să renunțe la noi atacuri sunt „o nouă minciună”.
Mehr a transmis, citând surse militare, că forțele iraniene se află în stare de alertă maximă și sunt pregătite pentru orice eventualitate. Agenția Fars a relatat separat, citând o sursă apropiată echipei de negociere nucleară, că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă cât timp Statele Unite își mențin acțiunile ostile.
Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite și Israelul ar fi convenit să suspende atacurile planificate împotriva Iranului, la cererea Teheranului și a altor state din regiune. El a spus că un eventual acord ar trebui să includă redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și eliminarea amenințării reprezentate de programul nuclear iranian.
În relatările preluate de presa românească, contextul este descris ca o escaladare a tensiunilor dintre Iran, Statele Unite și Israel după campania de bombardamente începută la sfârșitul lunii februarie. Potrivit acelorași surse, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, iar Statele Unite au instituit un blocaj naval asupra porturilor iraniene.
Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil pentru traficul energetic global, iar sursele citate arată că disputa are efecte care depășesc relația bilaterală. Pentru România, evoluția tensiunilor poate conta prin posibile influențe asupra piețelor de energie și asupra stabilității economice regionale.