NewsAI preview
Național 389 cuvinte

Nuclearelectrica a oprit Unitatea 2 de la Cernavodă

Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 2 de la CNE Cernavodă, iar România a rămas temporar fără producția nucleară de la centrală.

Nuclearelectrica a oprit controlat și a deconectat Unitatea 2 de la CNE Cernavodă, în funcție de scăderea nivelului Dunării, potrivit unui raport curent emis de companie și publicat de Bursa. Măsura a fost aplicată fie în seara de 29 iulie 2026, fie în dimineața de 30 iulie 2026, în funcție de formularea surselor citate.

Compania a legat oprirea de nivelul extrem de scăzut al fluviului, pe fondul secetei severe, și a precizat că procedurile pentru astfel de situații se activează după cele mai recente prognoze ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, conform Bursei. Tot Bursa consemnează că măsura are caracter preventiv și urmărește protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor.

Unitatea 1 era deja în stare sigură de oprire din 27 iulie 2026, informează compania. În aceste condiții, România a rămas temporar fără producția nucleară de la Cernavodă, iar analiza citată de Bursa și HotNews arată că din sistem au fost scoși aproximativ 1.400 MW de capacități de producție continuă și predictibilă.

Potrivit analizei realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, țara ar putea rămâne fără aceste capacități timp de circa trei săptămâni. El spune că problema nu este doar transportul pe liniile de interconexiune, ci și dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan energie disponibilă pentru vânzare.

Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, față de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente, iar analiza AEI preia aceeași evoluție pentru intervalul 4-9 august 2026. În paralel, capacitatea tehnică agregată de import a României este estimată la în jur de 3.300 MW, însă valoarea disponibilă comercial poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei.

AEI arată că Bulgaria ar putea furniza României 500-900 MW, dacă unitățile de la Kozlodui rămân în funcțiune, iar Ungaria ar putea trimite 700-1.200 MW, deși o parte din acest volum poate fi energie de tranzit. În același timp, analiza notează că Serbia este o posibilă sursă de import, dar disponibilitatea regională rămâne variabilă în condiții de secetă și caniculă.

Conducerea Nuclearelectrica monitorizează în continuare evoluția Dunării și colaborează cu instituțiile abilitate pentru a stabili momentul reconectării, potrivit raportului curent citat de Bursa. Pentru județul Constanța, subiectul are relevanță directă prin legătura cu funcționarea centralei de la Cernavodă și cu posibilele efecte asupra echilibrului energetic în perioadele de consum ridicat.