România are stocuri petroliere, dar nu 90 de zile la pompă
Analiza AEI arată că stocurile petroliere ale României nu înseamnă automat 90 de zile de carburanți la pompă, iar vulnerabilitatea principală este motorina.
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, stocurile petroliere ale României nu trebuie confundate cu 90 de zile de carburanți disponibili la pompă, iar riscul principal, în scenariul analizat, este legat de motorină.
Analiza este atribuită lui Dumitru Chisăliță, președintele AEI, și a fost preluată de Economedia și Bursa. Cele două publicații arată că fluxul de țiței kazah s-a oprit la 21 iulie 2026, într-un context în care România are oficial stocuri pentru aproximativ 90 de zile de importuri nete.
AEI susține însă că această formulare poate crea o percepție greșită. Potrivit Economedia, România are o producție internă de circa 2,7 milioane de tone de țiței pe an, iar aproximativ trei sferturi din necesarul de țiței este acoperit din import. Bursa precizează că, în ultima perioadă, mai mult de 60% din aceste importuri au venit din Kazahstan.
În analiza citată, AEI spune că vulnerabilitatea nu este benzina, ci motorina. Publicațiile menționează că studiul a fost construit ca scenariu de stres pe 180 de zile, în ipoteza în care fluxul kazah rămâne întrerupt și nu se reușește aducerea de motorină sau țiței compatibil cu rafinăriile românești din altă zonă.
Economedia și Bursa indică și structura rezervelor de urgență din 2025: aproximativ 2,038 milioane de tone, dintre care circa 1,081 milioane de tone de țiței și materii prime pentru rafinării, iar restul produse petroliere finite și semifinite. În această a doua categorie intrau aproximativ 511.000 de tone de motorină și produse de tip gasoil, 279.000 de tone de păcură, 158.000 de tone de benzină și 9.000 de tone de kerosen de aviație.
Ministerul Energiei este citat de Economedia pentru explicația potrivit căreia stocurile aflate efectiv în țară ar acoperi aproximativ 45 de zile, iar alte aproximativ 45 de zile sunt constituite prin delegare în alte state ale Uniunii Europene. Publicația notează că aceste rezerve externe nu sunt fictive, dar nici nu se află fizic într-un depozit din România.
În practică, spune analiza AEI, aceste cantități trebuie eliberate, transportate și distribuite, iar dacă sunt sub formă de țiței, trebuie și rafinate. Pentru piața locală, diferența dintre stocurile juridice și cele disponibile efectiv poate conta în cazul unei tensiuni prelungite pe piața petrolului, cu posibile efecte asupra combustibililor, transportului și costurilor economice.