Raed Arafat acuză procurorul din dosarul DSU de date false
Raed Arafat susține că ancheta privind angajările fictive la DSU a fost construită pe informații eronate și pe o competență atrasă artificial.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a acuzat public procurorul militar care instrumentează dosarul privind presupuse angajări fictive la DSU că ar fi folosit informații false și o competență atrasă artificial pentru a construi ancheta, potrivit G4Media și Gândul.
G4Media relatează că Arafat a spus că procurorul și-ar fi construit dosarul pe baza unei împrejurări de fapt „plăsmuite”, iar apoi ar fi cerut autorizarea unor măsuri de supraveghere considerate de el intruzive. În același material, sursa menționează că instanța ar fi respins solicitările de percheziții domiciliare, iar procurorul ar fi dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.
Gândul consemnează că Arafat a afirmat într-un comunicat și într-o postare pe Facebook că judecătorii ar fi primit „informații false” din partea anchetatorilor. Potrivit aceleiași surse, el a susținut că datele folosite pentru obținerea mandatelor ar fi fost eronate și ar fi sugerat existența unei implicări care, în opinia sa, nu ar fi fost probată.
În relatarea Gândul, Arafat a făcut trimitere și la un document primit de la Inspecția Judiciară, despre care a spus că ar semnala lipsa probelor privind implicarea unui general. Tot Gândul notează că acesta a invocat posibilitatea ca problema atragerii competenței să fie sancționată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
G4Media mai scrie că, potrivit lui Arafat, urmărirea penală in rem ar fi durat peste un an, iar supravegherea tehnică ar fi fost autorizată pentru aproape șase luni. În același timp, sursa indică faptul că procurorul ar fi încercat și alte măsuri după ce perchezițiile domiciliare au fost respinse de judecător.
Sursele citate redau doar poziția publică a lui Raed Arafat, fără reacția procurorului militar sau a altor instituții vizate. Dosarul rămâne relevant și pentru publicul din România deoarece privește modul în care sunt investigate presupuse nereguli într-o structură cu rol direct în serviciile de urgență.