Guvernul a adoptat strategia pentru biodiversitate 2026-2030
Guvernul a aprobat strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, îndeplinind un jalon PNRR de aproximativ 1 miliard de euro.
Guvernul României a adoptat, în ședința de joi de la București, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, iar Diana Buzoianu a spus că măsura închide un jalon de reformă din PNRR. Potrivit News.ro, Bursa și NewsWeek România, valoarea asociată este de 1 miliard de euro.
Mediafax consemnează că documentul îndeplinește Jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neadoptarea lui ar fi atras o penalitate financiară de 972.455.220 de euro. În același timp, News.ro, Bursa și NewsWeek România arată că adoptarea strategiei menține în țară fonduri pentru investiții în protecția mediului și în comunități.
Potrivit News.ro și Bursa, strategia stabilește pentru perioada 2026-2030 un cadru unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității. Documentul include 11 obiective naționale privind conservarea ecosistemelor, reducerea riscului de dispariție a speciilor, utilizarea responsabilă a resurselor și consolidarea capacității instituționale, științifice și financiare.
Sursele citate menționează că măsurile vizează restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor, refacerea conectivității ecologice, combaterea speciilor alogene invazive și extinderea sau consolidarea ariilor naturale protejate. Mediafax precizează și că strategia urmărește accesul la resurse genetice și împărțirea beneficiilor.
News.ro și Mediafax arată că fiecare măsură din planul de acțiune are instituții responsabile, termene, surse de finanțare, indicatori de performanță și rezultate așteptate. Potrivit acelorași surse, implementarea va fi monitorizată periodic, iar evaluările intermediare vor permite ajustarea măsurilor care nu dau rezultatele asumate.
În explicațiile citate de News.ro, Bursa, NewsWeek România și Mediafax, restaurarea ecosistemelor este legată de reglarea circuitului apei, reducerea efectelor secetei și inundațiilor, stocarea carbonului, polenizare și menținerea fertilității solurilor. Pentru comunități, decizia păstrează deschisă finanțarea pentru proiecte de mediu cu efecte asupra apei, solului și protecției ecosistemelor.