Cum ar putea fi declanșate alegeri anticipate în România
Nicușor Dan nu exclude anticipatele, iar dizolvarea Parlamentului ar depinde de respingerea a două candidaturi de premier și de un termen constituțional.
Într-un scenariu discutat public pe fondul crizei politice, Nicușor Dan ar putea ajunge să declanșeze alegeri anticipate doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, potrivit Gândul. Publicația arată că mecanismul ar presupune respingerea a două propuneri de premier și parcurgerea unui interval de cel puțin 60 de zile.
Gândul consemnează că președintele a spus, în discuțiile cu partidele, că nu agreează varianta anticipatelor, deși nu a exclus-o complet. Într-un interviu pentru Observator, el a descris alegerile anticipate drept „un semn de imaturitate politică” și a susținut că ele ar prelungi incertitudinea fără să schimbe decisiv configurația parlamentară.
În același material, Sorin Grindeanu, președintele PSD, este menționat ca fiind cel care a invocat scenariul anticipatelor. Gândul notează că președintele a vorbit despre nevoia de stabilitate politică și a apreciat că o astfel de soluție nu ar modifica foarte mult raportul de forțe din Parlament.
Potrivit lui Toni Neacșu, avocat și fost membru CSM, dizolvarea Parlamentului nu ar necesita o lege specială, deoarece mecanismul este deja prevăzut în Constituție. El explică faptul că trebuie respinse două candidaturi de premier, iar intervalul de cel puțin 60 de zile ar expira, după calculele sale, în jurul datei de 23 august.
Neacșu mai arată că, după această dată, dacă ar fi respinsă încă o candidatură de premier, președintele ar putea declanșa dizolvarea Parlamentului. În viziunea sa, dizolvarea funcționează ca o sancțiune pentru Legislativ atunci când nu reușește să formeze o majoritate și să susțină un guvern.
Tot el precizează că, odată dizolvat Parlamentul, alegerile anticipate trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest interval, Parlamentul își continuă activitatea, dar cu puteri limitate: nu ar mai putea adopta legi organice, ci doar legi ordinare.
Gândul îl citează și pe Augustin Zegrean, fost membru al Curții Constituționale, în analiza mecanismului constituțional. Publicația subliniază că alegerile anticipate ar fi o premieră după 1989, dacă scenariul ar ajunge să fie pus în practică.
Pentru administrațiile locale, un astfel de blocaj politic ar putea însemna întârzieri în decizii privind bugetele, investițiile și serviciile publice, în condițiile în care Guvernul și Parlamentul ar funcționa într-un regim de tranziție. Gândul prezintă însă acest scenariu ca pe o ipoteză discutată public, nu ca pe o decizie deja luată.