Virgil Popescu cere analizarea proiectului Porțile de Fier III

Virgil Popescu susține că România trebuie să analizeze în detaliu proiectul Porțile de Fier III înainte de a decide dacă participă la el. Potrivit europarlamentarului PNL și fost ministru al Energiei, dacă proiectul folosește un sistem hidroenergetic exploatat în comun de România și Serbia, Hidroelectrica ar trebui implicată.

News.ro relatează că Popescu a scris pe Facebook că Guvernul României a aprobat semnarea unui memorandum de înțelegere cu Guvernul Serbiei privind schimbul de informații și cooperarea pentru analizarea proiectului. El precizează însă că documentul nu echivalează cu aprobarea proiectului și nici cu decizia României de a participa la realizarea lui.

Potrivit aceleiași surse, memorandumului îi revine rolul de a crea cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea implicațiilor tehnice, economice, juridice și de mediu. Popescu afirmă că proiectul este propus pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, pe malul drept al Dunării, vizavi de județul Caraș-Severin.

News.ro mai consemnează că Porțile de Fier III este descris ca o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, cu o putere estimată de până la 2.400 MW. Conform lui Popescu, proiectul ar folosi lacul de acumulare Porțile de Fier I ca rezervor inferior și rezervoare amplasate pe versanții din Serbia.

Europarlamentarul spune că nu se opune proiectului, dar consideră că România trebuie să cunoască toate implicațiile înainte de o decizie. El invocă efecte posibile asupra exploatării Porților de Fier I și II, asupra navigației pe Dunăre și asupra unor investiții strategice ale României.

Mediafax notează că Popescu leagă discuția și de proiectul BALA II, pe care îl descrie drept strategic pentru navigația pe Dunăre, protecția mediului și asigurarea debitului necesar răcirii Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, inclusiv pentru viitoarele unități 3 și 4. În opinia sa, întrebările privind corelarea celor două proiecte și existența unor studii hidrologice comune trebuie lămurite înainte de orice pas suplimentar.

În acest moment, sursele citate arată doar că există un cadru de analiză între România și Serbia, nu o decizie finală privind participarea la proiect. Pentru zonele de pe Dunăre, miza rămâne legată de navigație, de sistemul hidroenergetic comun și de proiectele energetice aflate deja în derulare.