România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro din PNRR
România a încasat 61% din alocarea PNRR și riscă să piardă peste 4,5 miliarde de euro dacă nu adoptă reformele restante.
România se numără printre statele cu cele mai slabe rezultate din Europa de Sud-Est în absorbția fondurilor din Mecanismul european de Redresare și Reziliență, potrivit Economedia, care citează o analiză SeeNews și date ale Comisiei Europene.
Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro, adică 61% din alocarea totală de 21,4 miliarde de euro. În același timp, Bulgaria a absorbit 53% din fonduri, iar Croația și Slovenia au ajuns la 73%, respectiv 83%.
Economedia relatează că, potrivit analizei SeeNews, toate investițiile și reformele finanțate prin RRF trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie trimise Comisiei Europene până la sfârșitul lunii septembrie 2026. Fondul european are o valoare totală de 577 de miliarde de euro și a fost creat pentru redresarea economiilor europene după pandemia de COVID-19.
Pe 7 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul României va cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, în a doua jumătate a lunii iulie, pentru adoptarea legislației necesare deblocării fondurilor rămase din PNRR, notează Economedia.
Potrivit aceleiași surse, neadoptarea a șase reforme-cheie ar putea pune în pericol peste 4,5 miliarde de euro din granturile europene. Sunt menționate legea salarizării unitare, reforma funcției publice, regimul conflictelor de interese, stimulentele din administrația fiscală, actualizarea Codului urbanismului și măsurile privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire.
Economedia mai arată că România a transmis până acum patru cereri de plată, cu rezultate diferite. Prima a fost aprobată integral și a adus aproximativ 2,6 miliarde de euro, a doua a fost redusă cu 53,4 milioane de euro, iar a treia a întâmpinat cele mai multe probleme, în timp ce a patra cerere este în continuare în evaluare.
În acest context, miza rămâne una bugetară și administrativă, iar calendarul din 2026 lasă puțin spațiu pentru amânări, potrivit datelor citate de Economedia și Comisia Europeană.