Radu Marinescu: decizia CJUE nu anulează standardul ÎCCJ
Radu Marinescu susține că decizia recentă a CJUE despre prescripție nu invalidează standardul național stabilit de ÎCCJ, ci vizează o excepție pentru fraude grave.
Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, susține că recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind prescripția nu invalidează standardul național în materia prescripției răspunderii penale, configurat prin decizia ÎCCJ 67/2022, potrivit Adevărul.
Marinescu a afirmat că prescripția este, în dreptul penal românesc, o instituție de drept substanțial, iar normele din această zonă intră sub principiul aplicării legii penale mai favorabile. El a spus, citat de Adevărul, că CJUE „instituie” un regim derogatoriu de la cel național, excepțional, pentru fraude grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Potrivit lui Marinescu, acest regim derogatoriu este cerut doar în astfel de cauze, iar decizia europeană nu ar invalida întregul raționament al ÎCCJ. Adevărul consemnează că el a făcut trimitere expresă la decizia ÎCCJ 67/2022, pe care o consideră standardul național relevant în această materie.
În analiza sa, Marinescu a plasat discuția într-un cadru legislativ și jurisprudențial pe care îl descrie drept instabil și neclar. Adevărul relatează că el a invocat modificările succesive ale Codului penal, decizia Curții Constituționale din 2018, o nouă decizie a CCR din 2022 și modificarea ulterioară prin ordonanță de urgență.
Tot potrivit Adevărul, fostul ministru al Justiției a susținut că această succesiune de intervenții a produs efecte juridice prelungite în timp și a alimentat aplicarea neunitară a legii. El a spus că instanțele naționale au fost înclinate să aplice standardul național, în timp ce CJUE a cerut ignorarea lui doar ca excepție, în cauzele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene și în care există un risc sistemic de impunitate.
Marinescu a mai arătat, conform Adevărul, că situația arată nevoia unei legislații mai stabile și a unei activități judiciare mai eficiente, inclusiv prin specializare, digitalizare și resurse adecvate pentru sistemul judiciar. Pentru cititorii din România, explicația este relevantă deoarece poate influența înțelegerea termenelor de prescripție în dosarele penale cu impact asupra intereselor financiare europene.