Raportul CE vede progrese în justiție, dar și probleme persistente

UPDATE 18.07.2026 11:11 — Parchetul General cere resurse după raportul CE

UPDATE Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, potrivit unui comunicat citat de Mediafax și News.ro, că raportul Comisiei Europene nu confirmă disfuncționalități sistemice în activitatea Ministerului Public. Instituția a mai spus că va analiza recomandările europene împreună cu celelalte autorități competente.

Potrivit G4Media, Parchetul General susține și că poate funcționa eficient doar dacă dispune de resurse umane și materiale adecvate. În același comunicat, instituția a reafirmat că lupta anticorupție rămâne o prioritate și a invocat nevoia de dialog instituțional pentru eventuale schimbări legislative.

UPDATE 18.07.2026 07:00 — CE cere șapte reforme și semnalează riscuri în dosarele de corupție

UPDATE Comisia Europeană formulează șapte recomandări pentru România, potrivit Newsweek România, între care consolidarea independenței procurorilor, eficientizarea luptei anticorupție și limitarea ordonanțelor de urgență. Tot potrivit Newsweek România, raportul arată că percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat, iar în privința procurorilor de rang înalt nu a fost înregistrat niciun progres suplimentar.

G4Media scrie că Executivul european vorbește despre un „risc sistemic” ca unele dosare de corupție să fie închise din cauza efectelor deciziilor ÎCCJ privind prescripția. Potrivit aceleiași surse, Comisia arată că instanțele inferioare continuă să înceteze procese și să anuleze condamnări în cauze de corupție, inclusiv la nivel înalt.

Comisia Europeană a publicat Raportul privind statul de drept 2026, iar capitolul despre România indică progrese în justiție, dar și probleme persistente în corupție, libertatea presei, funcționarea CNA și transparența proprietății media, potrivit documentului citat de mai multe publicații.

În zona audiovizualului, Consiliul Național al Audiovizualului este evaluat ca funcționând cu 116 angajați, deși are 153 de posturi aprobate, în timp ce în raportarea anterioară erau menționați 118 angajați, arată SpotMedia. Aceeași sursă precizează că instituția gestionează și un proiect de digitalizare finanțat de Uniunea Europeană cu 20 de milioane de euro, dar implementarea înaintează lent.

SpotMedia mai consemnează că bugetul CNA a fost redus ulterior cu aproximativ 250.000 de euro, după rectificarea din octombrie, iar discuția despre o posibilă comasare cu ANCOM a fost criticată de reprezentanți ai sectorului media, care au invocat riscuri pentru independența reglementatorului. Raportul notează și că autoritățile au început pregătirea unei reforme privind guvernanța serviciilor publice de media, însă până acum nu a fost publicat niciun proiect legislativ.

Pe partea de justiție, Digi24 relatează că Executivul european vede progrese în unele domenii, dar menține preocupări legate de independența sistemului judiciar și de combaterea corupției. Potrivit aceleiași surse, au fost făcute numiri în funcții de procuror de rang înalt, însă nu au fost adoptate măsuri suplimentare pentru consolidarea garanțiilor de independență.

Digi24 mai arată că unele procese au fost încetate sau condamnări au fost anulate ca efect al deciziilor ÎCCJ privind prescripția, iar eficientizarea sistemului judiciar și consolidarea independenței procurorilor rămân printre recomandările formulate pentru România. HotNews precizează, la rândul său, că raportul cere și finalizarea reformei declarațiilor de avere, reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

În reacțiile instituționale, CSM susține, potrivit Mediafax, că evaluarea europeană nu confirmă o deteriorare sistemică a justiției și că legile justiției din 2022 au îmbunătățit cadrul legislativ. Consiliul afirmă și că unele observații ale Comisiei privind consultările publice și reducerea ordonanțelor de urgență confirmă nevoia unor modificări făcute cu participarea instituțiilor relevante.

G4Media redă și o reacție a lui Radu Marinescu, care apreciază că raportul consemnează progrese semnificative în sistemul judiciar și în statul de drept. În aceeași zonă, G4Media notează că reforma pensiilor magistraților, adoptată la 27 februarie 2026, a fost apreciată de Comisia Europeană pentru că menține în sistem magistrații experimentați.

În privința libertății presei, NewsWeek România și Google News — România indică faptul că raportul menține atenția asupra dificultăților jurnaliștilor de a obține acces la informații publice și asupra presiunilor care continuă să afecteze mediul media. În ansamblu, documentul descrie pentru România un tablou mixt: avans în justiție, dar și vulnerabilități care rămân relevante pentru funcționarea instituțiilor publice.