CJUE a decis în cauza Lin II privind prescripția din România
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârea în cauza Lin II, iar relatările indică faptul că ea vizează dosarele aflate pe rol.
UPDATE 17.07.2026 04:30 — CJUE limitează soluția ÎCCJ în fraudele grave
Potrivit hotărârii CJUE în cauza Lin II, soluția Înaltei Curți privind prescripția nu este compatibilă cu dreptul Uniunii în dosarele de fraudă gravă care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Curtea a arătat, potrivit News.ro și Știrile ProTV, că instanțele naționale trebuie să evite aplicarea acestei interpretări atunci când ar crea un risc sistemic de impunitate.
Potrivit CJUE, hotărârea nu impune redeschiderea cauzelor care au rămas definitive, dar se aplică proceselor aflate încă pe rol. Digi24 și NewsWeek România notează că, în lipsa unui prag stabilit de dreptul intern, o fraudă de peste 50.000 de euro intră, în principiu, în categoria vizată de decizie.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi hotărârea în cauza Lin II, privind prescripția răspunderii penale în dosarele din România, potrivit G4Media.
Publicația notează că, la o primă evaluare după pronunțarea orală de la Luxemburg, instanța europeană ar fi stabilit că prescripția se aplică doar cauzelor judecate definitiv, nu și celor aflate pe rol. G4Media precizează că este vorba despre a doua decizie a CJUE în această problemă.
Și Google News România reia aceeași formulare de bază, fără să adauge detalii suplimentare despre dispozitivul hotărârii. În materialul agregat, subiectul este prezentat tot ca o decizie a CJUE privind prescripția din România.
Mediafax leagă hotărârea de cauza Lin II și redă precizări ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în contextul deciziei. Potrivit publicației, instanța supremă a vorbit despre aplicarea loială, coerentă și previzibilă a dreptului Uniunii, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Constituției României.
Mediafax mai consemnează că Înalta Curte a arătat că abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a fost o alegere între dreptul Uniunii și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ci o aplicare a mecanismelor de protecție prevăzute de Carta drepturilor fundamentale. În același material, instanța supremă invocă și standardul convențional de protecție în interpretarea dreptului european.
Sursele disponibile nu publică textul integral al hotărârii și nu indică, în acest moment, dacă decizia produce efecte asupra unor dosare concrete din România. Din relatările citate rezultă însă că miza este una importantă pentru cauzele penale aflate încă pe rol.