NewsAI preview
Național 314 cuvinte

Turcan și Moșteanu îi cer lui Grindeanu să demisioneze

Raluca Turcan și Ionuț Moșteanu i-au cerut lui Sorin Grindeanu să renunțe la șefia Camerei Deputaților, pe fondul disputei despre poziția PSD.

Raluca Turcan și Ionuț Moșteanu i-au cerut lui Sorin Grindeanu să demisioneze din funcția de președinte al Camerei Deputaților, în contextul disputei politice privind poziționarea PSD față de guvernare, potrivit G4Media și Gândul.

Potrivit G4Media, deputata PNL a susținut pe Facebook că nu este compatibil să te declari în opoziție și, în același timp, să conduci Camera Deputaților. Ea a legat solicitarea de afirmațiile lui Grindeanu potrivit cărora PSD s-ar afla în opoziție, în timp ce social-democrații continuă să dețină funcții importante în administrația publică și în companiile de stat.

G4Media consemnează că Turcan a afirmat și că PSD ar păstra influență prin reprezentanți din structurile deconcentrate ale statului, inclusiv prin membri din eșaloanele doi și trei. În același material, publicația notează că Grindeanu conduce Camera Deputaților din iunie 2025.

Gândul relatează că Turcan a pus cererea în legătură cu disputa apărută după ce PSD a anunțat că trece în opoziție și a criticat măsurile promovate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Publicația redă și ideea că social-democrații ar continua să controleze funcții-cheie în stat, deși unii miniștri, secretari de stat și prefecți și-au prezentat demisiile.

Separat, Ionuț Moșteanu a cerut și el, potrivit Gândul, ca Grindeanu să renunțe la șefia Camerei Deputaților. Deputatul USR a spus că o astfel de demisie ar debloca actuala criză politică și a amintit că funcția a fost obținută cu voturile PNL, USR, UDMR și Minorităților.

Gândul mai arată că Moșteanu a formulat cererea după atacul lansat de Turcan și că a invocat acordul de coaliție în baza căruia Grindeanu a ajuns la conducerea Camerei. Până la acest moment, sursele citate nu indică o reacție publică a lui Grindeanu la solicitările de demisie.

Disputa are ecou și în plan local, deoarece stabilitatea majorității de la centru influențează deciziile care se răsfrâng asupra bugetelor și proiectelor din județe, inclusiv asupra modului în care sunt împărțite resursele și prioritățile administrative.