România vizează 5% din PIB pentru apărare înainte de 2035
Radu Miruță a spus la Euronews că România va ajunge la 5% din PIB pentru apărare înainte de 2035 și va lega creșterea de producția internă.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a declarat la Euronews că România va ajunge să aloce 5% din PIB pentru apărare înainte de termenul stabilit de NATO pentru 2035, potrivit Mediafax și G4Media.
Potrivit ministrului, schimbarea nu vizează doar bugetul, ci și modul în care statul își construiește capacitatea de apărare. El a spus că România începe să investească în dezvoltarea capacităților de producție din industria națională de armament și că țara nu mai este doar un beneficiar al securității colective în cadrul NATO, ci contribuie activ la descurajare prin producție internă.
Mediafax consemnează că Miruță a vorbit despre deschiderea unor fabrici de producție de armament pe teritoriul național, iar G4Media redă aceeași idee, arătând că oficialul a legat creșterea investițiilor de angajamentele asumate în cadrul NATO. În formularea sa, România ar urma să își consolideze capacitatea de descurajare prin investiții în industria de apărare.
În același context, ministrul a precizat că au fost semnate decizii pentru repornirea mai multor unități de producție, între care fabrica de arme de la Cugir, Uzina Mecanică Sadu, fabrica de pulberi de la Victoria, șantierul naval Mangalia și producția mașinii de luptă a infanteriei la Mediaș, notează Mediafax, G4Media și Adevărul.
Gândul scrie că noile contracte militare ar urma să includă producție în România, iar Miruță a criticat achizițiile făcute în trecut fără dezvoltarea paralelă a industriei naționale. Adevărul precizează că declarația a fost făcută duminică seară, 12 iulie, într-un interviu pentru Euronews, și adaugă că președintele Nicușor Dan a vorbit separat despre creșterea investițiilor în apărare și despre faptul că România se află la aproximativ 2,5% din PIB, plus 1,2% pentru alte cheltuieli conexe.
Mesajul transmis de ministru indică o schimbare de abordare: România nu mai este prezentată doar ca beneficiar al securității colective, ci ca stat care încearcă să susțină apărarea și prin producție internă. Pentru comunitățile din jurul unităților vizate, direcția poate conta prin comenzi, investiții și locuri de muncă, însă detaliile de implementare nu au fost prezentate în materialele consultate.