Investițiile cerute de NATO ar putea aduce 822 de miliarde de euro
Studiul citat de presă arată că investițiile NATO în infrastructură cu relevanță pentru securitate ar putea aduce Europei 822 de miliarde de euro anual.
Un studiu realizat de EY și DekaBank, citat de Știrile ProTV, arată că investițiile cerute de NATO în infrastructură cu relevanță pentru securitate ar putea aduce un plus de 822 de miliarde de euro anual economiei europene și ar putea crea aproximativ 4,4 milioane de locuri de muncă.
Potrivit analizei, pentru a atinge ținta de 1,5% din PIB destinată infrastructurii și domeniilor legate de securitate și reziliență, aliații europeni din NATO ar trebui să investească aproximativ 320 de miliarde de euro pe an. În schimb, fiecare euro investit ar genera 2,51 euro efect economic, consemnează Știrile ProTV.
Jan Friedrich Kallmorgen, partener EY-Parthenon, susține că investițiile în infrastructura legată de apărare ar avea efecte economice importante și ar sprijini economiile naționale în ansamblu. El spune, citat de Știrile ProTV, că astfel de proiecte pot stimula activitatea economică mai puternic decât investițiile directe în armament.
Știrile ProTV explică și împărțirea țintei NATO de 5% din PIB până în 2035: 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru infrastructură și alte domenii care contribuie la securitate și reziliență. În această categorie intră drumuri, căi ferate, porturi strategice, rețele electrice, infrastructură cibernetică și alte sisteme critice.
Potrivit aceleiași surse, autorii studiului estimează că investițiile ar putea genera 4,4 milioane de locuri de muncă în Europa, dintre care 1,8 milioane în sectorul infrastructurii. Cele mai avantajate ar fi companiile din construcții, logistică, comunicații și industria electronică și electrotehnică.
Pentru cititorii din județele din România, astfel de investiții pot însemna mai multe lucrări de infrastructură, contracte pentru firme locale și oportunități de angajare în sectoare precum construcțiile, logistica și comunicațiile. Sursa nu precizează ce parte din impactul estimat ar reveni României sau fiecărui județ în parte.