NATO cumpără GlobalEye, iar România participă la program
NATO va achiziționa în comun aeronave GlobalEye, iar Ministerul Apărării a explicat public capabilitățile sistemului și rolul României în program.
Ministerul Apărării Naționale a prezentat vineri, într-un mesaj video publicat pe Facebook, detalii despre GlobalEye, sistemul aerian de avertizare și control al NATO. Potrivit instituției, aeronava poate detecta simultan drone, aeronave, nave și rachete aflate la sute de kilometri distanță.
MApN a transmis că România a aderat la programul iAFSC, adică Alliance Future Surveillance and Control, prin care NATO își dezvoltă viitoarea generație de sisteme de supraveghere și avertizare timpurie. Potrivit News.ro și Digi24, oficialii ministerului au spus că GlobalEye „pare un avion de business”, dar este unul dintre cele mai avansate sisteme de supraveghere aeriană din lume.
Conform surselor citate, sistemul zboară la o altitudine de 13.000 de metri și are o autonomie de peste 12 ore. MApN a mai precizat că raza de detectare depășește 650 de kilometri pentru anumite tipuri de ținte și în anumite condiții, ceea ce îi permite să monitorizeze o zonă extinsă și să transmită informațiile către centrele de comandă și către forțele care pot interveni.
Ministerul a explicat și diferența tehnică față de generația actuală de aeronave AWACS. Potrivit instituției, radarul GlobalEye nu se rotește, iar mii de module electronice direcționează fasciculul către zona în care apare o amenințare, în fracțiuni de secundă. Digi24 și HotNews notează că radarul este montat fix, iar această configurație este prezentată ca un element esențial al sistemului.
HotNews și Știrile ProTV arată că NATO a anunțat negocieri pentru achiziționarea a până la zece aeronave GlobalEye, iar România se numără printre cele 11 state care au aderat la program. Printre celelalte țări menționate în surse se află Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
Potrivit Bursa și Știrile ProTV, programul iAFSC este prezentat ca o inițiativă de înlocuire a actualei flote Boeing E-3A Sentry, iar viitoarea arhitectură defensivă va combina platforme aeriene, senzori spațiali, sisteme terestre și capabilități fără pilot. În materialele citate, NATO nu a precizat numărul final de aeronave, valoarea contractului, contribuția fiecărui stat sau calendarul livrărilor.
Pentru România, participarea la program înseamnă implicare într-un proiect NATO de supraveghere timpurie care poate influența direct capacitatea de reacție la amenințări din aer, de la sol și de pe mare, potrivit explicațiilor transmise de MApN și reluate de publicațiile citate.