Ciolacu acuză întârzierea PNRR, Pîslaru răspunde
Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru s-au contrat public pe tema celor șapte proiecte din PNRR și a riscului de a pierde fonduri europene.
Marcel Ciolacu l-a acuzat vineri pe Ilie Bolojan și pe Dragoș Pîslaru că întârzierea trimiterii a șapte proiecte din PNRR la Parlament poate pune în pericol finanțarea europeană, potrivit Gândul și News.ro.
În postarea sa de pe Facebook, citată de Gândul și Digi24, Ciolacu a susținut că Guvernul interimar a amânat nepermis de mult trimiterea proiectelor și că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR. El a invocat ca exemplu legea salarizării, despre care a spus că a fost tergiversată fără consultări reale, fără transparență și fără o versiune finală clară.
Gândul și News.ro notează că miza este de peste 4,5 miliarde de euro din PNRR, bani europeni legați de reforme și investiții precum autostrăzi, spitale, școli și modernizarea căilor ferate. În același timp, sursele arată că Ciolacu a afirmat că Bolojan știa de luni de zile de vacanța parlamentară și nu a acționat la timp.
Dragoș Pîslaru i-a răspuns tot pe Facebook, iar Digi24 consemnează că ministrul interimar al fondurilor europene a spus că fostul guvern a întârziat reformele și că Marcel Ciolacu „doar a tras de timp”. Potrivit aceleiași surse, Pîslaru a susținut că legea salarizării trebuia să fie gata din 2022 și că Ministerul Muncii a fost condus în mare parte din perioada de întârziere de PSD.
News.ro redă și intervenția lui Siegfried Mureșan, care a spus că bunăstarea nu poate fi menținută prin pomparea banului public în consum, ci prin investiții și o balanță comercială echilibrată. Europarlamentarul PNL a invocat reducerea deficitului comercial în primele cinci luni din 2026 și a afirmat că exporturile au crescut, în timp ce importurile au stagnat aproape complet.
Sursele nu confirmă independent că întârzierea va duce efectiv la pierderea banilor, însă disputa arată presiunea politică din jurul jaloanelor PNRR și a reformelor restante. Pentru județe, miza rămâne una practică: finanțările europene pot susține proiecte locale de infrastructură și servicii publice.